O altă aberație neomarxistă de la Bruxelles: Demolarea barajelor de pe râurile din Grecia, Croația, România și Slovacia

Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt fără utilizare, potrivit unui comunicat.

Prin proiectul „Înlăturarea barierelor de pe râuri: plan de implementare pentru Europa de Sud-Est” (Scaling up dam removal: implementation plan for Southeastern Europe), organisme locale și internaționale încearcă înlăturarea barajelor de pe râurile din Grecia, Croația, România și Slovacia, instruirea serviciilor și agențiilor cu privire la modul în care poate fi implementată această practică, precum și informarea și conștientizarea publicului, relatează Skai.gr citat de Rador Radio România.

Având în vedere valoarea ecologică ridicată a regiunii, proiectul Dam Removal Europe, condus de World Fish Migration Foundation, intenționează să extindă acțiunea de îndepărtare a barajelor în sud-estul Europei în colaborare cu organisme din regiune. Finanțat de European Open Rivers Programme, o organizație care finanțează acțiuni de refacere a râurilor, proiectul cu o durată de trei ani este implementat în colaborare cu Institutul Mediteranean pentru Natură și Om (MedINA), Fauna și Flora, Wetlands International, European Rivers Network și WWF Țările de Jos, Slovacia și Marea Adriatică.

Proiectul, după cum se afirmă într-o declarație a Institutului Mediteranean pentru Natură și Om, își propune să aducă problema înlăturării barajelor pe agenda politică, îmbunătățind în același timp legislația în domeniu, pentru a crea și răspândi o narațiune pozitivă și bazată pe dovezi în favoarea refacerii râurilor și înlăturării barierelor, pentru a crea oportunități de îndepărtare a barajelor în regiune și pentru a se asigura că factorii din domeniu au expertiza și instrumentele necesare pentru a implementa aceste proiecte, maximizând beneficiile ecologice, precum și creșterea gradului de conștientizare a problemei în rândul guvernelor, administratorilor râurilor și publicului, astfel încât beneficiile înlăturării barajelor să fie înțelese pe scară largă. O altă dimensiune importantă a proiectului vizează identificarea și utilizarea surselor adecvate de finanțare pentru înlăturarea barajelor. Prin toate aceste acțiuni, proiectul aspiră să contribuie la înlăturarea barajelor învechite și, în consecință, la refacerea râurilor de înaltă valoare biologică din sud-estul Europei.

„Suntem în plăcuta poziție de a sprijini acest proiect internațional ambițios, care își propune să acționeze ca un catalizator pentru proiectele de îndepărtare a barajelor într-o regiune extrem de biodiversă a Europei”, spune Jack Foxall, directorul executiv al European Open Rivers Programme. „Prin abordarea unor probleme importante care fac dificilă îndepărtarea barajelor și prin facilitarea apariției de noi inițiative conexe, acest proiect are potențialul de a consolida mișcarea pentru îndepărtarea barajelor în Europa de Sud-Est, ajutând la refacerea debitului râului și la protejarea biodiversității”.

De ce este importantă îndepărtarea barajelor de pe râuri? Se estimează că peste 1,2 milioane de baraje fragmentează râurile Europei, dintre care peste 156.000 sunt perimate, după cum se menționează în același anunț. Printre diferitele efecte negative se numără pierderea biodiversităţii, în condițiile în care populaţiile de peşti migratori de apă dulce din Europa au scăzut cu 93%.

Potrivit lui Herman Wanningen, obiectivul principal este „implementarea unor noi și a mai multor proiecte de îndepărtare a barajelor”. Directorul World Fish Migration Foundation a susținut că acest proiect „va oferi know-how și încrederea organizațiilor și profesioniștilor pentru a dezvolta proiecte de îndepărtare a barajelor și va inspira țările vecine să se alăture mișcării, reproducând bunele practici”.

Pentru Nevenka Lukic Rojsek, de la WWF Adriatic, „proiectul este axat pe abordarea provocărilor cu care se confruntă Croația. Conservarea ecosistemelor importante, inclusiv a habitatului păstrăvului de Dunăre, este amenințată de fragmentarea habitatului și de speciile invazive. Proiectul își propune să elimine aceste obstacole, asigurând continuitatea râului, condiții optime de reproducere și o îmbunătățire generală ecologică a râului Bijela Rijeka. În acest fel, asigurăm specii unice și promovăm sustenabilitatea pe termen lung a acestui mediu virgin.”

În ceea ce privește Grecia, Alexandra Pappa, managerul programelor de apă al MedIna, susține clar necesitatea schimbării situației actuale: „În Grecia, este timpul să renunțăm la practicile învechite din trecut și să ne concentrăm pe a da râurilor spațiu să crească, să-și îndeplinească funcțiile naturale și să-și revină după problemele cronice cauzate de neglijarea și fragmentarea lor”.

În România, pentru Iain Trewby, de la Fauna & Flora, „acest proiect oferă o oportunitate incitantă de a restabili conectivitatea ecologică prin construirea susținerii necesare pentru înlăturarea barajelor, care va spori biodiversitatea și va îmbunătăți funcționarea sistemelor interne de ape”.

În Slovacia, Martina Paulíková își exprimă ambiția de „a duce înlăturarea barajelor la nivelul următor”. Potrivit șefului programului pentru apele interne al WWF Slovacia, acest proiect va „accelera procesul de înlăturare a barajelor mai mici și învechite, punând în legătură factorii interesați și propunând îmbunătățiri valide ale legislației”.(Sursa: Athens-Macedonian News Agency)

Legea pentru Restaurarea Naturii. Europarlamentar croat independent, fost judecător: Scopul real al acestei legi este confiscarea proprietății private, al terenurilor agricole

Acum câteva zile, Parlamentul European a adoptat o „Lege pentru Restaurarea Naturii” (reamintim că PE nu legiferează) care are ca scop declarat adoptarea de „măsuri pentru protecția naturii”. Votul a trecut la limită: 336 de europarlamentari au fost „pentru”, în timp ce 300 au votat „împotrivă”, iar 12 s-au abținut.

Legea își propune să recupereze 20% din pământurile și apele „afectate” ale Uniunii Europene, până în 2050, ca să combată, ați ghicit, încălzirea globală.

„Asta înseamnă să renunți la desecările din zona Brăilei, la zeci de mii de hectare. Și regularizările pe care le-a făcut România pentru râuri ar trebui schimbate. La fel în Olanda, desecările unde s-au făcut noile cartiere de case ar trebui anulate”, a spus el.

Mislav Kolakusic, europarlamentar croat independent, a scris pe Twitter că „scopul real al legii este de a confisca pământ agricol și de a preveni accesul la mâncarea organică pentru majoritatea oamenilor din UE. În loc de „înapoi în viitor”, ne-am ales cu „înapoi în comunism”.

Într-un scurt discurs ținut în plenul PE, Kolakusic a declarat „că este doar o altă idioțenie uriașă din genul celor pe care le-am mai văzut aici de nenumărate ori. Singurul scop al acestei legi este confiscarea proprietății private și a terenurilor agricol de la fermieri, care are ca scop final inaccesibilitatea mâncării organice pentru cetățeni. Așadar, doriți să preveniți cetățeanul obișnuit din a mânca mâncare normală. Cel mai bine, această lege s-ar numi legea indisponibilității mâncării pentru cetățenii UE. Măcar comuniștii aveau o anumită demnitate, deoarece legile care confiscau proprietățile se numeau chiar Legi ale Confiscării, iar acum le numiți „legea restaurării naturii”. Ei bine, asta e un non-sens, o idioțenie”.