Știrea conform căreia noul Cod al Urbanismului ar putea aduce o gravă afectare a proprietății private nu a rămas fără ecouri în societatea românească.
După blocajul în domeniul construcțiilor, care a afectat serios Produsul Intern Brut al României, fiind responsabil de jumătate din deficitul bugetar, o lege aflată pe circuitul parlamentar a alertat societatea românească.
Asta pentru că situația Capitalei poate deveni generalizată, dacă ne gândim la rezultatele deciziilor majorității PNL-USR-PMP din Consiliul General.
Urmare a stopării tuturor construcțiilor, unele firmele internaționale mari și-au anunțat ieșirea de pe piață, iar scăderea numărului de unități locative planificate a generat nu doar explozia prețurilor, dar și griparea fluxurilor de finanțare, scăderea afacerilor firmelor de pe orizontală și creșterea șomajului, în paralel cu exodul multor bucureșteni în localitățile limitrofe și lăsarea spațiului liber pentru „rechinii imobiliari”, care edifică haotic, în dispreț pentru lege, mediu și locuitori.
Teoretic, noul Cod al Urbanismului trebuie să integreze întreaga legislație în domeniul edilitar, ca jalon pentru încasarea sumelor atribuite României prin PNRR.
Se pare însă că, în actuala formulă trecută prin Guvern, sunt cel puțin două teme majore care au produs panică în rândul cetățenilor.
Prima problemă
Prima problemă, semnalată redacției un avocat specializat în Dreptul proprietății, este posibilitatea constituirii spațiilor verzi pe proprietăți private, spații care, conform definiției, sunt cu acces public: „Asta pentru că spațiile verzi sunt și trebuie să fie în administrarea primăriilor, fiind de utilitate publică, deci trebuie inventariate, amenajate și îngrijite de administrația locală, în folosul oamenilor.
Dacă stai la casă, iar curtea ta e inventariată ca spațiu verde, ai obligația legală să permiți accesul publicului, ceea ce e absurd.
Ca o paralelă, pentru cei care stau la bloc, e ca și cum ai declara spațiu public holul sau baia fiecărui apartament, proprietarul fiind obligat să lase ușa descuiată permanent, eventual să asigure și întreținerea (săpun, hârtie igienică) pentru oricine de pe stradă. Nu e doar absurd, ci și neconstituțional” ne-a explicat sursa noastră.
A doua problemă
O altă problemă, care ține tot de constituționalitate, este principiul neretroactivității, conform specialiștilor în drept.
„Odată ce o instituție îmi eliberează un certificat de urbanism sau o autorizație de costruire – fie că fac un coteț de câine sau un complex de birouri – eu, ca persoană fizică sau juridică, fac niște cheltuieli, îmi fac un plan de afaceri, mă împrumut, poate, la bănci să cumpăr terenul sau materialele necesare.
E neconstituțional să-mi anulezi documentația pentru că între timp s-a schimbat legea în baza căreia mi-ai emis documentele. Prin asta îmi restrângi inclusiv exercitarea dreptului meu de proprietate, întrucât nu mai pot dispune asupra lui în condiții normale. Orice lege are efecte doar pentru viitor.
Ca să ne înțelegem asupra principiului: dacă mâine se decide că circulația rutieră e pe dreapta, ca în Anglia, cum ar fi să se suspende toate permisele pentru că toată lumea a condus pe contrasens, adică pe stânga, așa cum e reglementarea actuală? Sau s-ar crește cota de TVA, dar s-ar zice că se aplică pe toate plățile de după revoluție? Știu că sună absurd, dar asta e prevederea din Codul Urbanismului.” a continuat aceasta.