Românii, terorizați de protocoalele morții din plandemie, evită spitalele de stat

Ministerul Sănătății a fost nevoit să ceară schimbarea legislației și să acorde spitalelor bani în plus pentru a acoperi nerealizările indicatorilor din contracte. Românii, marcați de traumele din pandemie, când medicii din unitățile sanitare publice au ales să respecte, cu strictețe, protocoalele morții, au fugit către spitalele private, înregistrându-se, în această zonă, o creștere cu peste 270.000 de pacienți. 

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019, numărul pacienților internați în primele șase luni ale acestui an în spitalele publice a înregistrat o scădere totală de 13.000. Mai mult, spitalizările continue s-au redus cu peste 290.000, acestea regăsindu-se într-o majorare cu 277.000 a spitalizărilor de o zi.

Deși Ministerul Sănătății consideră o realizare importantă transformarea spitalizărilor continue în internări de o zi, consecința este o plată mai mică pentru serviciile acordate, astfel că spitalele au intrat în colaps financiar. Peste reducerea finanțării unităților sanitare, au mai apărut și probleme legate de scumpirile uriașe ale medicamentelor și materialelor sanitare, dar și a utilităților. Astfel, față de perioada 1.01 – 30.06.2019, în anul 2023 au crescut semnificativ costurile pentru încălzit, iluminat și forță motrică. Potrivit analizei Ministerului Sănătății, la nivel național se înregistrează o creștere medie cu 119.07% la încălzit și iluminat, respectiv 22.69% pentru apă, canal și salubritate. Deși, potrivit reglementărilor în vigoare, spitalele primesc bani doar pentru serviciile realizate, Ministerul Sănătății a emis un proiect de ordonanță de urgență în care se prevede că, pentru unităţile sanitare publice cu paturi, inclusiv cele care au ca asociat unic unitățile administrativ-teritoriale, care furnizează servicii medicale spitaliceşti, în regim de spitalizare continuă, aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, decontarea lunară se va face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială, la nivelul valorii aferente indicatorilor realizaţi în limita valorii de contract, dacă se acoperă contravaloarea cheltuielilor efectiv realizate, precum și la nivelul cheltuielilor efectiv realizate în limita valorii de contract, în situaţia în care valoarea aferentă indicatorilor realizaţi este mai mică sau egală cu nivelul cheltuielilor efectiv realizate.

Spitalele, mai mult goale

Un număr impresionant de români au preferat să apeleze la serviciile spitalelor private. Ministerul Sănătății a efectuat o analiză comparativă pentru primele 6 luni (ianuarie-iunie) ale anului 2023 cu perioada similară a anului 2019, înainte de pandemie, care a inclus activitatea pentru cele 374 spitale publice si 311 spitale private aflate în contract cu CNAS pentru servicii de spitalizare continua și/sau spitalizare de zi. Astfel, dacă numărul total de pacienți în spitalele publice a scăzut cu 13.000, în spitalele private acesta s-a majorat cu peste 270.000 comparativ cu primele 6 luni ale anului 2019. Cele mai mari cifre s-au raportat tot la spitalizările de o zi, care au avut o creștere de peste 63%. Migrația către spitalele private a început încă de pe vremea pandemiei, când spitalele publice au fost închise parțial, obligându-i pe bolnavi să plătească pentru serviciile medicale. Redeschiderea spitalelor publice nu a însemnat și o revenire la cifrele inițiale, dat fiind traumele cumplite din secțiile Covid, unde s-a murit pe capete. Mutarea pacienților în sistemul de sănătate privat, în detrimentul spitalelor de stat, nu anunță nimic bun, pentru că, fără activitate, multe dintre unitățile sanitare publice riscă să se închidă. În fapt, chiar autoritățile au încurajat această migrație, prin eliminarea plafonului CNAS a numărului de spitalizări de zi contractate de privați.

Externări în grabă

Transformarea spitalizărilor continue în internări de o zi s-a realizat forțat, prin schimbarea normativelor, astfel că, pe cazuri bine definite, unitățile sanitare nu mai primeau bani pentru prelungirea supravegherii pacienților după diverse proceduri și tratamente efectuate. ”Orientarea spitalelor publice spre spitalizările de zi în detrimentul spitalizărilor continue este corectă și se înscrie în strategia națională de sănătate, care are ca obiectiv principal inversarea piramidei serviciilor de sănătate, eliminarea internărilor nenecesare și dezvoltarea serviciilor de ambulator. Scăderea numărului de spitalizări continue în 2023 se înscrie astfel într-un proces firesc, de așteptat, de reducere a numărului de internări nenecesare și de tratament spitalicesc doar al cazurilor justificate”, susține Ministerul Sănătății. Același minister arată însă că decontul CNAS pentru o spitalizare de zi este de 5-10 ori mai mic decât  pentru o spitalizare continuă, astfel că scăderea cu 14.71% a spitalizărilor continue a afectat semnificativ bugetele spitalelor publice și nu poate fi compensată de o creștere similară a numărului de spitalizări de zi.