Liderii Uniunii Europene nu protejează interesele UE, a declarat Istvan Nagy, ministrul ungar al agriculturii, duminică la radioul public, citat de agenţia MTI. „Suntem martorii acţiunii marelui capital multinaţional de a achiziţiona noi pieţe”, a spus el.
Comentând decizia guvernului ungar de a menţine şi extinde interdicţia asupra produselor cerealiere ucrainene, Nagy a declarat în interviu că Uniunea Europeană îi protejează pe „aşa-zişii fermieri ucraineni”, care sunt „de fapt companii şi investitori din SUA, Arabia Saudită şi Ţările de Jos”.
Ungaria a propus ca UE să creeze un fond de taxe de tranzit pentru a sprijini transportul terestru al cerealelor ucrainene, astfel încât să fie transportate în Africa şi Peninsula Arabică din Croaţia şi porturile libere nordice (ale Europei n.r.), a notat el.
Interdicţia UE a expirat pe 15 septembrie, iar Comisia Europeană a decis împotriva prelungirii ei, afirmând că măsurile luate în mai au eliminat distorsiunile pe pieţele din Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, beneficiarii interdicţiei. Contrar acestor afirmaţii, pieţele europene încă suferă de o saturare, a spus ministrul ungar. Între timp, a apărut decizia de a ridica interdicţia în urma discuţiilor dintre preşedinta CE, Ursula von der Leyen, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în loc de consultări cu miniştrii ţărilor în cauză, a remarcat Istvan Nagy.
Decizia Ungariei de a extinde interdicţia la rapiţă, seminţe de floarea soarelui, făină, ulei de gătit, miere, ouă şi anumite cărnuri a fost „o decizie foarte curajoasă şi dură”, dat fiind că astfel de decizii nu sunt în mod normal în puterea statelor membre, a mai notat el. Slovacia şi Polonia s-au alăturat deciziei şi se aşteaptă să o facă şi România, în timp ce Bulgaria a refuzat, a adăugat el, citat de MTI.
Guvernul României, care spre deosebire de alte țări nu a emis o interdicţie unilaterală înainte de luna mai, a declarat vineri că „regretă că nu a putut fi găsită o soluţie europeană de extindere a interdicţiei”. România a spus că va aştepta ca Ucraina să-şi prezinte planul de prevenire a creşterii exporturilor înainte de a decide cum să protejeze fermierii români.
Peste 60% din livrările alternative de cereale ale Ucrainei trec prin teritoriul României, în principal pe Dunăre. În ultimul an, Ucraina a mutat 60% din exporturile sale prin Rugtele Solidarităţii şi 40% prin Marea Neagră, printr-un acord intermediat de ONU, care s-a prăbuşit în iulie.
Mai multe organizații de fermieri din România cer interzicerea importului în România a unor produse agroalimentare din Ucraina. Solicitarea a apărut după ce Comisia Europeană nu a mai prelungit măsura privind interzicerea importurilor pentru cele cinci state din vecinătatea Ucrainei.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
