Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, condus de László Tőkés, a primit, în 2011, aproximativ un milion de euro de la guvernul din Budapesta, potrivit unor hotărâri desecretizate recent, la solicitarea ziarului maghiar HVG.

Numai în anul 2011, guvernul de la Budapesta a oferit 277 milioane de forinți – echivalentul a 997.200 de euro la cursul din acea vreme – către trei organizații maghiare din România care susțin autonomia Ținutului Secuiesc. Dezvăluirea a fost făcută de ziarul maghiar HVG, care a cerut, conform legii, declasificarea unor hotărâri de guvern mai vechi de zece ani.

În 2011, guvernul Orban a dat cinci astfel de hotărâri, prin care a distribuit în total 787 de milioane de forinți (2.833.200 de euro) unor organizații din statele cu o minoritate maghiară – România, Slovacia, Ucraina, Serbia și Croația. 35% din sumă a fost direcționată în Transilvania, mai notează publicația.

Publicul din Ungaria nu a avut cunoștință până acum nici despre donații, nici despre destinația sumelor, deciziile guvernamentale fiind secrete.

Tot în 2011 a fost înființat și Fondul Bethlen Gábor, o fundație care administrează sumele direcționate de guvern către comunitățile maghiare din străinătate. Conform site-ului oficial, misiunea principală a Fondului este „de a oferi sprijin pentru prosperitatea individuală și comunitară, dezvoltarea financiară și spirituală a maghiarilor” de dincolo de granițe. Totuși, guvernul Orban a eludat această instituție în transmiterea celor 787 de milioane de forinți, mai arată HVG.

Organizația lui László Tőkés a primit aproape un milion de euro

Cel mai mare beneficiar a fost Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), care a primit 265 de milioane de forinți (954.000 de euro). Publicația Transtelex notează că în acea perioadă, partidul lui Orban, Fidesz, dorea să înființeze o formațiune condusă de László Tőkés (care este și președintele CNMT), nemulțumit de colaborarea cu UDMR.

În acea vreme, László Tőkés propunea înființarea Partidului Popular al Maghiarilor din Ardeal. „Este o iresponsabilitate”, îl combătea liderul UDMR, Markó Béla, susținut și de alți lideri UDMR, conform Radio România Actualități.

Însă, în același an, UDMR și-a schimbat președintele: în locul lui Markó Béla, la șefie a venit Kelemen Hunor. Această tranziție a făcut ca relațiile dintre UDMR și Fidesz să se apropie și formațiunea de la Budapesta să-și modifice planurile, mai scrie Transtelex.

Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania a fost înființat în 2003 de o grupare radicală a unor membri UDMR, conduși de pastorul László Tőkés.

Prietenia dintre Tőkés și premierul Orban este confirmată anual, la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad. Și anul acesta, Tőkés l-a acompaniat pe scenă pe premierul Ungariei în timpul tradiționalului discurs.

Printre obiectivele CNMT se numără „apărarea drepturilor și intereselor comunității maghiare din Transilvania și sprijinirea aspirațiilor spre autonomie – bazate pe dreptul la o autodeterminare internă cuprinzătoare – pe care le nutreşte această comunitate”, conform site-ului oficial.

Alte două structuri din România sprijinite de la Budapesta

Alte 12 milioane de forinți (21.600 de euro) au fost împărțite în mod egal între Consiliul Național Secuiesc (CNS) și Asociația Siculitas. Ambele sunt organisme care luptă pentru autonomie, Siculitas fiind doar un alt braț al CNS.

Fondat în 2003, Consiliul Național Secuiesc este condus de Izsák Balázs și dorește autonomia Ținutului Secuiesc după model catalan. Pe site-ul oficial se arată că cea mai recentă hotărâre a CNS datează din decembrie 2021 și se referă la „cartea de identitate secuiască”.

În document se afirmă că CNS „a elaborat Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc cu o viziune a viitorului regiunii, cu instituțiile publice ale autonomiei viitoare, a trasat limitele administrative externe și interne ale Ținutului Secuiesc și a creat simboluri referitoare la istoria și cultura Ținutului Secuiesc: drapelul, stema și denumirea simbolică prescurtată a regiunii”. În continuare, CNS decide instituirea „cărții de identitate secuiești”, care odată intrată în circulație „va fi administrată de o organizație/ instituție desemnată de Comitetul Permanent al Consiliului Național Secuiesc”.

Celelalte organizații care au primit finanțări de la guvernul maghiar în 2011 sunt: 

  • Asociația Civică Főnix (Slovacia) – 190 milioane HUF (684.000 de euro)
  • Asociația Culturală Maghiară Subcarpatică (Ucraina) – 122,7 milioane HUF (441.720 de euro)
  • Consiliul Național Maghiar (Serbia) – 90 milioane HUF (324.000 de euro)
  • Pro Futuro Hungarica (Slovacia) – 50 milioane HUF (180.000 de euro)
  • Comunitatea Democrată a Maghiarilor din Croația – 34,3 milioane HUF (123.480 de euro)
  • Asociația Civică Agenda (Serbia) – 23 de milioane HUF (82.800 de euro)