Șeful CJ Harghita amenință: Va fi pace și liniște dacă crucile amplasate sâmbătă în Cimitirul din Valea Uzului vor fi înlăturate și cei care le-au pus să fie trași la răspundere

Consiliul Judeţean Harghita şi Primăria Sânmartin solicită ca în cimitirul militar din Valea Uzului să fie restabilită situaţia din 30 iunie, iar cei care sâmbătă au amplasat acolo noi cruci să fie traşi la răspundere.

Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly, respectiv Sándor Birtalan, primarul localităţii Sânmartin, la o conferinţă de presă care a avut loc luni, la Miercurea Ciuc. Starea în care s-a aflat cimitirul în 30 iunie este considerată a fi “kilometrul 0” la care trebuie revenit, întrucât atunci, crucile ilegale de beton au fost înlăturate deja, iar noile cruci de lemn nu au fost amplasate încă, s-a spus la conferinţa de presă.

“Dacă pornim de aici, va fi pace şi linişte”, a spus Csaba Borboly, adăugând că 30 iunie a fost şi data în care au fost demarate negocierile cu reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale din România şi cu reprezentanţii judeţului Bacău, în vederea soluţionării situaţiei din Valea Uzului.

Preşedintele CJ Harghita a subliniat că în cimitirul militar din Valea Uzului, sâmbătă a avut loc o faptă penală, la care organele din România au asistat pasiv, în timp ce populaţia se aştepta – pe bună dreptate – ca aceştia să îşi facă treaba şi să oprească ilegalităţile. Făptaşii trebuie traşi la răspundere, pentru că au încălcat mai multe prevederi legale, trebuie să li se aplice “o pedeapsă exemplară”, altfel se poate ajunge la concluzia că în cimitirul militar din Valea Uzului se poate face orice, a explicat politicianul maghiar.

Csaba Borboly a subliniat că ONCE a clarificat, deja în 2019, că cei 150 de militari români menţionaţi de Mihai Tîrnoveanu, liderul organizaţiei Calea Neamului, şi pentru care au fost amplasate crucile de lemn, nu sunt îngropaţi în cimitirul din Valea Uzului. Dacă autoritatea aceasta va confirma că în cimitir se află vreun militar român, numele acestuia va fi adăugat pe lista din cimitir, a spus preşedintele CJ Harghita, care a solicitat ONCE să clarifice problema.

Politicianul maghiar şi-a confirmat poziţia anterioară, potrivit căreia cimitirul trebuie să fie un memorial al tuturor militarilor ale căror rămăşiţe se află acolo, indiferent de naţiunea de care aparţin.

Sándor Birtalan, primarul din Sânmartin, a spus că locuitorii satului sunt supăraţi că după ce situaţia a fost deja soluţionată, unii “se ceartă” din nou peste mormintele eroilor. După ce în 29 iunie crucile de beton au fost înlăturate, s-a considerat că ordinea legală a fost restabilită, iar la o şedinţă care a avut loc a doua zi s-a convenit că se va găsi o soluţie care să satisfacă dorinţele tuturor părţilor implicate. “Ne pare foarte rău că acţiunea de sâmbătă a întrerupt această stare de fapt”, a declarat ofuscat edilul.

Primarul a amintit că cimitirul militar a fost înfiinţat în 1917, iar potrivit surselor disponibile, aici au fost îngropaţi majoritar militari maghiari care au murit în regiune în Primul Război Mondial, dar şi un număr mai mic de militari de alte naţionalităţi şi care au aparţinut armatei austro-ungare, germane şi ruse.

La conferinţa de presă, deputatul UDMR Gábor Hajdu a subliniat că organele ar fi trebuit să intervină sâmbătă, întrucât a existat o încălcare a legii. Susţinătorii organizaţiei Calei Neamului “au intervenit brutal” într-un cimitir militar, iar potrivit reglementărilor internaţionale, acest lucru este o faptă ilegală, indiferent de naţionalitatea eroilor, a punctat politicianul maghiar.

Sunt în curs de derulare consultări cu avocaţi, iar apoi se vor face demersurile legale necesare pentru restabilirea ordinii din cimitir şi aducerea făptuitorilor în faţa justiţiei, s-a mai spus la conferinţa de presă. Jandarmeriei i se solicită să ofere sprijin la identificarea făptaşilor.

Sâmbătă, sute de patrioți români au amplasat 150 de cruci de lemn în cimitirul militar internaţional de la Valea Uzului, pentru a înlocui crucile de beton care au fost îndepărtate în 29 iunie. Alături de crucile de dimensiuni mai mici, legate cu câte o panglică în culorile naţionale ale României, a fost montată şi o cruce mai mare, respectiv un drapel românesc. Liderul organizaţiei, Mihai Tîrnoveanu, a anunţat că săptămâna aceasta urmează să discute şi cu Ministerul Apărării Naţionale din România despre oficializarea “parcelei româneşti” create sâmbătă.