Statele Unite au fost mult timp apreciate drept cel mai important campion al ordinii mondiale liberale, un cadru sofisticat de reglementări, standarde și instituții care s-a materializat în urma celui de-al Doilea Război Mondial și a proliferat după sfârșitul Războiului Rece.
Americanii și-au folosit formidabilele abilități militare, economice și diplomatice pentru a modela și păstra această ordine, care a generat o relativă liniște, bunăstare și colaborare între o multitudine de națiuni.
Cu toate acestea, în ultima vreme, ordinea mondială condusă de SUA s-a confruntat cu numeroase provocări interne și externe, ceea ce a generat întrebări cu privire la durabilitatea și legitimitatea sa.
Una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă America este reprezentată de propriile sale tensiuni interne, care i-au diminuat credibilitatea și capacitatea de a ghida lumea, subliniază Modern Diplomacy. O decădere politică, un proces de deteriorare instituțională și de subjugare de către grupuri de interese influente care împiedică o guvernare eficientă și modul de reacție la nevoile publice.
În aceeași ordine de idei, sistemul politic american este asediat de polarizare, impas, corupție și disfuncționalități, care au corodat încrederea alegătorilor și încrederea în democrație. Statele Unite au fost martorele unei prăpastii tot mai mari între cei bogați și cei săraci, precum și ale unor tensiuni rasiale, etnice și culturale. S-a declanșat violența și extremismul.
“Măreața națiune” s-a confruntat, de asemenea, cu repercusiunile sociale și economice ale globalizării, inovației tehnologice, migrației și crizelor de sănătate, cum ar fi pandemia Covid-19. Acești factori au contribuit la apariția populismului și a naționalismului,care a repudiat multilateralismul și cooperarea internațională în favoarea politicilor America First.
SUA se confruntă cu diverse strategii în sistemul internațional, care i-au schimbat poziția și rolul. Și are doi concurenți: Rusia și China, cu interese și valori diverse în regiuni și domenii diferite.
China a crescut ca putere economică globală și și-a dezvoltat forțele militare, urmărind să-și extindă influența în Asia și dincolo de ea. A oferit un model de guvernanță și dezvoltare, cum ar fi BRI, care urmărește să lege Eurasia prin proiecte de infrastructură și investiții.
În mod similar, Rusia și-a arătat puterea și interesele în Europa și în Orientul Mijlociu. A întreprins acțiuni pe care unii le percep ca fiind o încercare de a submina ordinea condusă de SUA, influențând alegerile și formând parteneriate cu regimuri autoritare.
În același timp, SUA întâmpină dificultăți din partea aliaților și partenerilor, care au devenit mai autonomi și mai variați în ceea ce privește obiectivele și înclinațiile lor.
Prin urmare, ordinea mondială cunoaște o schimbare profundă, iar America nu mai pote să-și asume rolul de lider incontestabil al lumii și nici nu-și mai poate impune voința asupra altor țări fără repercusiuni.
Trebuie să se adapteze la geopolitica schimbătoare prin reformarea instituțiilor sale interne, prin refacerea alianțelor și prin interacțiunea cu concurenții săi. Nimeni nu mai poate modela de unul singur ordinea mondială, iar declinul hegemoniei americane este o lecție de învățat.
Schimbarea dominatiei geopolitice nu e decit o diversiune, pentru a ascunde adevarata si macabra transformare a intregii societăți la nivelul intregii lumi, si anume instaurarea dictaturii mondiale numita si noua ordine mondiala, ce se va întinde in scurt timp la ansamblul tuturor țărilor actuale – țări pe cale de disparitie progresiva din punct de vedere al unitatii si integritatii teritoriior acestora.