Eșuarea ”României educate” a lui Iohannis

În învăţământul românesc au renăscut, mai mult ca niciodată, tensiunile dintre profesori şi sistemul politic degenerat.

Divergenţele sunt aceleași dintotdeauna: lipsa investițiilor din educație și majorarea salariilor dascălilor care sunt singura pătură socială importantă pentru prezentul și viitorul unei țări, dar pentru care Iohannis, prin ”Guvernul meu” și prin proiectul ”România Educată”, nu a găsit niciodată o soluție viabilă, cu toate că s-au cheltuit foarte mulți bani pentru acest proiect eșuat.

Soluții ar trebui să existe, mai ales că lunile trecute și chiar în timpul protestelor celor din educație, bugetarii din alte sectoare au primit din partea ”Guvernului meu” măriri de salarii și mă refer la angajații din primării, din consilii județene și din alte instituții ale statului așa-zise performante. Nu am înțeles de ce nu s-a dorit o mărire de salarii și pentru profesorii care sunt răsplătiți cu venituri incredibil de mici pentru misiunea sacră de a pregăti generațiile viitoare.

Profesorii lucrează în mod direct, la clasă cu elevii, 18 ore pe săptămână, dar pe lângă actul de predare, tot în școală mai alocă alte și alte ore pentru o mulțime de alte activități și mormane de hârtii cerute de Inspectoratele școlare și tot felul de comitete și comisii, pentru că suntem digitalizați, dar totul se cere pe hârtie. Când termină și cu acestea, merg la cursuri, plătite din acele salarii mizerabile, pentru că permenent trebuie să înveți și să te autoperfecționezi dacă vrei să fii la rândul tău capabil să răspunzi întrebărilor de tot felul și să ghidezi așa cum ar trebui, în funcție de cerințele actuale, elevii. Munca nu se termină nici după predarea la clasă, nici după ce rezolvă cerințele Inspectoratelor Școlare, nici după cursurile la care participă, continuă acasă. Da, timpul liber și familia vin după ce corectează teste și după ce pregătesc materiale specifice pentru ziua următoare. Deci, câte ore din 24 lucrează un profesor pentru mărunțișul aruncat de ”Guvernul meu” și de Președintele-Profesor? Oare pentru toate acestea cer prea mult să fie respectați și plătiți așa cum cum ar merita?

Președintele Klaus Iohannis a susținut la începutul acestei greve că nemulțumirile profesorilor sunt întemeiate și că aceștia câștigă foarte puțin, în timp ce oferă comunității totul, însă lucrurile nu pot fi rezolvate „instant”. De asemenea, Iohannis cel eșuat  a mai declarat că s-ar fi așteptat ca cei care au organizat greva să remarce „măcar marginal” că în aceste zile Parlamentul a adoptat noile legi ale educației.

”Eșuatul” Iohannis nu a înțeles că profesorii nu au de unde să știe când adoptă Parlamentul legi, pe repede înainte, fără o transparență, deoarece ei sunt preocupați cu pregătirea generațiilor de mâine.

După discuțiile dintre reprezentanții profesorilor și președintele României, Klaus Iohannis, a avansat ideea unui acord politic al cărui garant să fie președintele pentru ca în proiectul viitoarei legi de salarizare să se țină cont de acea grilă negociată la nivelul Ministerului Educației. Dar ”turistul” Iohannis nu a înțeles că există o profundă lipsă de încredere din partea tuturor românilor față de el, dar și față de politicienii români.

De asemenea, modernizarea şcolilor din România reprezintă o sursă inepuizabilă de îmbogăţire pentru liderii partidelor politice şi pentru anumiți oameni de afaceri ce devalizează un sistem educaţional deja putred. La primării se sifonează sume enorme de bani în numele renovării anuale a unităţilor şcolare sau a tot felul de achiziții îndoielnice.

Pentru profesori și pentru angajații din educație nu sunt bani, însă Guvernul are fonduri de măriri salariale pentru funcționarii din administrație începând cu 1 iunie, la nivelul stabilit pentru anul 2022 prin legea salarizării unitare în sectorul public pe care le alocă prin Ordonanță de Urgență, deoarece, nu-i așa, această categorie de angajați nu poate face cheltuielilor de tot felul cu salariile pe care le încasează.

„Executivul a aprobat un proiect de ordonanţă de urgenţă care completează Articolul I din O.U.G. nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Astfel, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcţiile prevăzute la Anexa nr. VIII – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE” din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022”, anunţă Ministerul Muncii.

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Capitolul I Măsuri fiscal-bugetare și prorogarea unor termene

Articolul I

(1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție/salariilor de funcție/indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.

(1^1) Prin derogare de la prevederile art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 iunie 2023, salariile de bază ale personalului care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. VIII la aceeași lege se stabilesc la nivelul salariilor de bază prevăzute de această lege pentru anul 2022.

(la 26-05-2023, Articolul I din Capitolul I a fost completat de ARTICOLUL UNIC din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 45 din 26 mai 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 26 mai 2023 )

După nouă ani de mandat al Președintelui-profesor, România a ajuns să fie condusă de repetenți, plagiatori, agramați și rău intenționați care nu-și doresc decât să spolieze avuția poporului român chiar cu ajutorul sistemului judiciar care lucrează din greu să spele aceste non-valori.

Mihai Eminescu spunea că ”Greşalele în politică sunt crime; căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi, se-mpiedică dezvoltarea unei ţări întregi şi se-mpiedică, pentru zeci de ani înainte, viitorul ei.”, astăzi observăm că această clasă politică nu este în stare să înțeleagă faptul că prin decizia lor, de a nu mări salariile profesorilor, împiedică dezvoltarea națiunii române pentru mulți ani, educația fiind temelia pe care trebuie să se clădească un stat.