14 MAI – SFINȚII ÎNCHISORILOR. 75 de ani de la cel mai mare val de arestări. BOR trăiește rușinea de a nu fi canonizat niciun mucenic ce și-a jertfit viața pentru Hristos în temnițe

Astazi 14 mai,comemoram cu voia lui Dumnezeu, cu dragoste ,adanca recunostinta si smerenie, jertfa Martirilor,Mucenicilor , Marturisitorilor, din temnitele,inchisorile si lagarele comuniste.70 de ani de la cel mai mare val de arestari politice din istoria Romaniei.(14 mai 1948-14 mai 2018)
„Ar fi bine sa fim mai atenti si sa ne cinstim asa cum se cuvine eroii, mai ales ca jertfa lor a fost pusa pe altarul credintei crestine. S-au jertfit pentru ca L-au iubit pe Dumnezeu, s-au jertfit pentru ca au refuzat sa semneze pactul cu necuratul, s-au jertfit pentru a lasa urmasilor lor…adica noua…o tara frumoasa ca soarele sfant de pe cer si iubitoare de Dumnezeu !!!

Pentru toti cei care s-au jertfit udând cu propriul lor sange pământul scump al patriei, pentru toti…..Prezent!!!”
Cristian Ardeleanu(*http://www.napocanews.ro/2018/05/14-mai-1948-14-mai-2018.html)

Sa avem parte de rugaciunile lor!Domnul Cel Atotputernic sa-i odihneasca cu Dreptii Sai!Amin
Il pomenim cu aceasta ocazie si pe Nita Brasov,studentul teolog, Martir Legionar,ucis dupa o intemnitare de 2 ani,trecut prin inchisorile Jilava,Pitesti,Vacaresti,Targu-Ocna.Spunea plin de credinta,evlavie si dragoste jertfelnica:
„…Creştini, lăsaţi-i singuri pe duşmanii credinţei, însemnându-i cu dispreţul vostru; lăsaţi-i singuri ca să strige în văzduhul unui idol neputincios îndemnător la moarte. De vom fi uniţi, furia lor va fi fără putere, iar izbânda noastră nu o vor zdruncina cu nimic. Fiţi uniţi, români creştini; ziua de 1 mai trebuie înlăturată anul acesta din locul ei! În Iisus încă nu vor avea curajul să lovească”.

PARADA MORŢII – PARADA INVIERII
(In memoriam: ing. Ion Graur, farmacist Ion Voinea, av. Constantin Călin, stud. Gheorghe Papanace şi teolog Zaharia Duhul, căzuţi în bombardamentul din lagărul de concentrare Buchenwald (Germania), la 23 August 1944, şi stud. Gigi Bădulescu, mort în acelaş lagăr în 1943)

Ieşi-vor, Doamne, odată din adâncuri
martirii legionari, cu crucile ‘n oblâncuri…

Şi suflete de piatră
s’or muia
şi-or plânge,
la înfricoşetoarea paradă de sânge…

Vor defila ‘n cătuşi,
în lanţuri grele,
– ca un blestem din cer –
cohorte şi drapele
cu închisori pe umeri,
cu feţele brăzdate de durere,
cu rănile deschise de puşti mitraliere…

Va fi atunci
parada morţii pentru voi,
iar pentru noi,
– paradă de ‘nviere!…

Demetrius Leontieş, “Prin Mlaştini şi Furtuni”, Ed. Dacia, 1969, Rio de Janeiro, Brazilia

HRISTOS A INVIAT!

„Sã vã umpleti inimile de foc si de hotãrîre în lupta grea si dreaptã în care v’ati înclestat si din care avem cu totii porunca de a iesi: biruitori sau morti. La voi mã gândesc când scriu. La voi, acei care veti trebui sã muriti, primind cu seninãtatea strãmosilor Thraci, botezul mortii. Si la voi acei ce veti trebui sã pãsiti peste morti si mormintele lor, ducând în mâinile voastre steagurile triumfãtoare ale Românilor”.
(Corneliu Zelea Codreanu)
Inainte de marea arestare din 14 mai 1948:
LEGIONARI ASASINATI LA JILAVA PE MORMÂNTUL CÃPITANULUI IN NOAPTEA DE 21-22 SEPTEMBRIE 1939

1. Pop Ion (Student); 2. Lascaianu Aurel (Student).

In luna Februarie 1939 are loc la Cluj marele proces pentru atentat contra profesorului Goanga. In proces sunt acuzati optzeci de studenti clujeni. Dintre acestia, la 8 Februarie 1939, au fost condamnati 9 insi in frunte cu Pop Ion si Lascaianu Aurel, care au fost condamnati la moarte. Dupa opt luni dela pronuntarea sentintei acesti doi camarazi au fost scosi din celulele lor, dusi pe mormantul Capitanului si ucisi. Trupurile lor au fost aruncate in crematoriu.

LEGIONARI ASASINATI LA INCHISOAREA DIN RÂMNICU- SÃRAT IN NOAPTEA DE 21-22 SEPTEMBRIE 1939

1. Clime Gheorghe (Inginer); 2. Cantacuzino Alexandru (Avocat); 3. Totu Nicolae (Avocat); 4. Tell-Christian Alexandru (Avocat); 5. Furdui Gheorghe (Doctor in Teologie); 6. Dobre Banica (Licentiat); 7. Polihroniade Mihail (Avocat); 8. Craja Paul (Medic); 9. Simulescu Sima (Profesor); 10. Apostolescu Gheorghe (Comerciant); 11. Istrate Gheorghe (Licentiat); 12. Banea Ion (Avocat, Medic); 13. Serafim Aurel (Inginer).

Dupa condamnarea Capitanului, se insceneaza un al doilea proces; in el se urmareste acum condamnarea celor pe care guvernul ii socotea in Statul Major al Miscarii Legionare. In vederea acestui proces, la 18-IV-1938, sunt alesi si scosi din lagarul de concentrare Ciuc -unde se gaseau arestati peste doua sute de legionari- un grup de 19: cei doisprezece de mai sus (mai putin Ion Banea), plus Vasile Christescu (ucis in Ianuarie 1939), Eugen Ionica, Traian Cotiga (ucisi la Brasov) si alti patru legionari. Procesul „celor 19” s’a judecat cu usile inchise. Acuzarea era aceiasi ca si in procesul Capitanului. Condamnarea: 7 ani inchisoare. Pe cand isi executau aceasta nemeritata pedeapsa, innoaptea de 21-22 Septembrie 1939, sunt tariti pe rand in curtea inchisorii si asasinati. Pe Inginerul Gheorghe Clime, inainte de a-l asasina,calaii l-au desfigurat in schingiuiri pentru ca sa smulga dela el declaratia ca ar fi dat ordin sa fie impuscat Armand Calinescu. Pe Gheorghe Apostolescu nu l-au atins gloantele. A stat insa intins pe pamant langa ceilalti camarazi, iar dimineata cand au venit calaii sa le ridice cadavrele a inceput sa strige: ajutor! Cateva gloante, acum tintite bine, l-au doborit si pe el la pamant.

LEGIONARI ASASINATI LA SPITALUL MILITAR DIN BRASOV IN NOAPTEA DE 21-22 SEPTEMBRIE 1939

1. Cotiga Traian (Avocat); 2. Ionica Eugen (Inginer); 3. Siancu Emil (Ofiter); 4. Pihu Grigore (Licentiat); 5. Susman Iuliu (Functionar); 6. Herghelegiu Ion (Avocat); 7. Proca Gheorghe (Functionar).

Cand un legionar ce se afla in vreo inchisoare, prin beciurile politiei sau in vreunul din lagarele de concentrare, era total sleit de boala sau de raul tratament, cand adica era cu un picior in groapa, abia atunci era dus intr’un spital. In aceasta situatie se gasea acest grup de camarazi internati in Spitalul Militar din Brasov. In acea noapte de salbatica furie au fost treziti din somn si asa bolnavi cum erau, au fost incarcati intr’un camion si dusi in directia Rasnov. Langa o padure masina se opreste. Bolnavii sunt dati jos. Trupurile lor istovite au fost legate cu funii (cum ai lega un snop de grau), si-apoi asasinati. Herghelegiu Ion reuseste sa se desfaca din legatura comuna si prin intuneric se retrage in padurea din spatele lor. Cand sa le incarce cadavrele, asasinii constata ca unul lipseste. Vreme de o zi fu cautat. Seara la radio, se promite recompensa persoanei care-l va preda politiei viu sau mort. In cele din urma, descoperit intr’un copac, a fost impuscat si dus langa ceilalti camarazi ai lui in piata orasului unde au stat expusi doua zile.
(„Memorial Legionar”, Colectia Dacoromania, Madrid, 1960)

Declaratii referitoare la moartea unor legionari cu ocazia evenimentelor din 1939

– declaratii date de Adrian Brãteanu în anul de gratie 20 Mai 1939 –

1) Avocatul Fagadaru, prins la Cernauti si dus la Cluj, înainte de a fi împuscat i s-a smuls limba fiindca n-a vrut sa tradeze pe camarazii lui. I s-au taiat mainile si labele picioarelor apoi un glonte i-a curmat restul de viata ce mai era in el.

2) Ilie Grozea a fost chinuit in modul cel mai barbar bagandu-i-se aschii sub unghile de la maini si picioare. Nevrând sa divulge secretele ce le detinea ca sef al unei sectiuni muncitoresti, i s-a împuns limba cu sula si in fine i s-au sdrobit cu ciocanul toate incheieturile.

3) Locotenentul Nae Dumitrescu, ofiter specialist in directia chimica a armatei, unul dintre cei mai distinsi ofiteri dupa ce a trecut prin toata gama torturilor neomenoase, i s-a smuls limba, apoi a fost dus in closet si spanzurat pentru a simula o sinucidere.

4) Licentiata Lucia Grecu in fizico-chimice a fost groasnic chinuita si pe urma siluita de bestile „insarcinate cu anchetarea ei si, inebunita de groaza, s-a aruncat de la al patrulea etaj al prefecturii, ramanand moarta pe loc cu oasele sdrobite.

5) Arhitectul Iacob si el a trecut prin toate aceste chinuri si in agonie a fost dus acasa, unde dupa o ora a incetat din viata, in timp ce sotia sa era torturata la Prefectura de politie.

6) In luna Martie au fost impuscati chiar in cladirea Prefecturii Politiei, dupa ce au trecut prin toate chinurile avocatul Nadoleanu, doctorandul Tibi Popa, Dragos Popovici si Cosmin, student in medicina.

7) In judetul Cluj,dupa ce au fost scosi din inchisoarea Cluj,pe drum au fost impuscati un grup de 7 studenti legionari dintre cari unul scapand grav ranit, s-a tarat pana in casa unui taran, unde autoritatile au adus un medic pentru a-i face o injectie ucigatoare; medicul refuzand studentul a fost lasat fara ajutorul necesar medical si pazit pana si-a dat sufletul din cauza pierderii de sange.

8) In luna Mai Preotul Calugar Isichie Antochi din Iasi si Ion Mihalache, student, in drum spre Tg Ocna au fost impuscati. Cazuri de acestea sunt foarte numeroase dar in mare parte inca necunoscute, corpurile celor ucisi fiind arse la crematoriu pentru a li se pierde urma.
Domnul Cel Atotputernic sa-i odihneasca cu Dreptii Sai!AMIN
Numele Presedintelui sinodului BOR,si a celor care formeaza acestsinod de trista ,dar vremelnica amintire, sunt o rusine pentru neamul romanesc,si numele lor vor fi sterse din Cartea de Aur a Ortodoxiei.
Nu-si vor retrage infamele semnaturi de pe infamele documente semnate in Creta si nu vor canoniza in veac,pe acesti Sfinti Martiri,Mucenici,Marturisitori ai neamului nostru necajit,oropsit ,vandut si innecat in sange.
Niste vanzatori de neam si de Credinta Sfanta Ortodoxa, stramoseasca nu pot sa-si puna semnatura pe documentele de canonizare, alaturi de cele ale Sfintilor si Mucenicilor neamului strabun,datorita carora,mai exista acest neam romanesc in granitele sale,iar Domnul Milei si al Iubirii ne mai ingaduie prin slavita Voia Sa.
Vremelnicele lor misii,in slujba vrajmasilor si tradatorilor,straini de neam,credinta si tara,pentru care au vandut ca iudele pe treizeci de arginti,Ortodoxia ,sfasiind Camasa lui Hristos,nu le vor fi de nici un folos ,atunci cand se vor afla in fata Dreptului Judecator!
Spunea ,marele filozof Nae Ionescu:”Stim cã batjocorit, scuipat, pãlmuit si spânzurat pe cruce, Christos a gemut îndurãtor: Iartã-le lor, Doamne, cã nu stiu ce fac. Dar tot Christos îndurãtorul a toate e cel care a luat biciul si a gonit pe zarafii si negustorii cari spurcau casa Domnului. De ce se uitã asa usor lucrurile acestea?
De ce nu ne dãm seama cã blasfemãm si cã batjocorim tocmai ce e mai cutremurãtor de sublim în crestinism atunci când bagatelizãm iertarea crestinã fãcând din ea o musama cu care sã acoperim pãcatele ce se fac împotriva «legii»?
Cãci tocmai asta e sublim în religia noastrã: desrãdãcinarea subiectivismului si a sentimentalismului obicinuit sã centreze toate întâmplãrile asupra noastrã însine – si punerea noastrã absolutã în slujba unei realitãti transcendente nouã. Iertarea în domeniul relativ al personalului e la locul ei: pentrucã noi neexistând ca «noi», insulta ce ni se face nu are obiect, nu existã pur si simplu. Iertarea gresalelor gresitilor nostri echivaleazã cu indiferenta fatã de rãul care ni se face pentru ca acest rãu noi nu-l simtim, nu trebue sã-l simtim. Asa fiind iertarea nu e un principiu de moralã, ci o metodã terapeuticã pentru prelucrarea noastrã personalã.
Dar atunci iertare pentru pãcate împotriva legii nu existã pentru noi; ea nu stã în mâna noastrã, ci în mâna lui Dumnezeu; singur poate Dumnezeu sã ierte. Noi nu! Ar fi prea mare îndrãsnealã, si orgoliul acesta ne-ar pierde.
Incetati deci, mielusei ai lui Dumnezeu, cu risipa de generozitate; NON DE RE TUA AGITUR!’

Nae IONESCU

29 Noemvrie 1926

Discursul Contemporan, Tom I, Paris, 1977

CAPITANUL

Duh de Arhanghel sfânt şi luminat,
Străfulgerând în bezna constiinței –
Rod milenar şi copt al suferinței
Acestui neam deapururi împilat –
El ne-a grăit să ne schimbăm osânda,
Să năzuim spre Soare si spre Cer,
Desi ştia, în sfântul Lui mister,
Că astfel singur îşi rostea osânda.
Dar fără jertfă nu e mântuire
Şi fără jertfă înviere nu e…
(Christos Se răstigni, bătut în cuie,
Spre-a mântui sărmana omenire!)
Mişeii, fariseii, răii, zbirii,
Toți demonii acestei nații,
Desi poporul îl primea ‘n ovații,
Cârtiau şi îl meniau pieirii.
Şi el primi, cu însăşi jertfa Lui
Să-şi mântuie poporul de obidă –
Şi trupu-i fu ‘ngropat sub pălamidă.
Ucis ca şi un câine-al nimănui.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Neam Românesc, ți s’a sfârşit aleanul!
Că iată, jertfa Lui a fost rodit…
Ridică-ți fruntea înspre Cer, smerit!
Priveşte! Îți învie CĂPITANUL!

Dem. BASSARABEANU
1940

TACEM DIN GURA
RADU GYR-

Din tot, ne-a mai rămas aieve,
acest zid grav, aceste dreve.
Crunt ferecaţi în piatra dură
cu pumnii strânşi, tăcem din gură.
Tăcem, parc’am tăcea de veacuri
ca nişte funduri vechi de lacuri.
Şi ferecat în bezna sură,
de mii de ani, tăcem din gură.
Ei: ziduri, lanţuri, temnicerii,
noi, numai cremenea tăcerii.
Ei, biciuri cu bătăi şi ură,
noi, uriaş îngheţ pe gură.
Deasupra vremii şi genunii,
tăcem ca spinii şi tăciunii.
Tăcem ca lama de custură,
tăcem mereu, tăcem din gură

Ne linge frigul pe ciolane,
ei, foame, cuie şi ciocane
şi orice zi e-o muşcătură.
Scrâşnind din dinţi, tăcem din gură.
Tăcem ca lacătul pe uşe,
tăcem ca focul sub cenuşe,
tăcem… dar noaptea sub celule,
vuiesc torente nesătule.
Un zgomot bubuie departe,
se darmă parcă ziduri sparte
şi parcă lanţuri cad în zgură.
Noi aşteptăm, tăcem din gură.

(scrisa in Închisoarea Aiud)

INTELEPTUL
RADU GYR

Nu scuip pe’nfrângerile mele!
Ce-am adorat nu ştiu să ard
şi nu ridic în vânt obiele
în locul ruptului stindard.
De funia spânzurătorii
dezastrele nu mi le-agăț
şi nici mândria din victorii
n’o pun sperietoare’n băț.
Cu-aceleaşi zâmbete’nțelepte
îmi port şi lanțurişi cununi
urcând spre soare clare trepte
sau coborând printre furtuni.
Şi merg pe-acelaş țărm ce suie,
la braț cu prieteni sau vrăjmaşi,
de-o fi să-mi bată trupu’n cuie
sau să-mi presare crini sub paşi.

(scrisa in Închisoarea Aiud)