Sabotajul lui Daea. A aranjat ca nici banii ăia puțini de la UE să nu ajungă la fermierii români

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a făcut în așa fel încât nici amărâții ăia de 10 milioane de euro de la UE să nu ajungă la ei. Schema de compensare întocmită de mințile luminate de la minister nu compensează, de fapt, nimic, atâta timp cât se alocă doar pentru grâu și doar pentru cheltuielile de depozitare pentru cei care mai aveau asemenea cereale la data de 1 februarie 2023. Fermierii spun că Daea nu a înțeles nimic, pentru că pierderile majore au fost la vânzarea sub prețul de producție, din cauza invaziei cerealelor ucrainene.

Din cei 20 de milioane de euro anunțați de Ministerul Agriculturii, 10 milioane de la UE și 10 milioane de la bugetul de stat, România nu va reuși să cheltuie nici 5 milioane de euro, astfel că va da banii înapoi Comisiei Europene. Și asta pentru că Petre Daea a decis să compenseze doar cheltuielile de depozitare pentru puținii fermieri care mai aveau cereale în stocuri la data de 1 februarie 2023 și doar pentru grâu, care a fost primul vândut anul trecut.

Potrivit Ministerului Agriculturii, în România, fluxurile ucrainene de cereale au creat anumite distorsiuni pe piața românească, iar logistica de transport și indicațiile de preț pentru aceasta au fost afectate. Totodată, producătorii români de cereale s-au confruntat cu o situație specifică în ceea ce privește importul ucrainean de cereale în România, deoarece în piață au intrat volume mari de grâu care nu au mai tranzitat teritoriul în vederea exportului în alte state membre sau state terțe, ci s-au comercializat pe teritoriul României, făcând concurență producției autohtone prin prețurile de vânzare scăzute.

”În contextul dat, cotațiile bursiere la Marea Neagră au înregistrat un declin începând cu lunile iulie-august 2022, fapt ce a generat atât imposibilitatea comercializării de către fermieri a producțiilor de grâu în condiții minime de rentabilitate, cât și constituirea și menținerea în depozite a unor stocuri importante de grâu din producția proprie, concomitent cu acumularea la producătorii agricoli deținători ai stocurilor de costuri suplimentare substanțiale generate de procesul și perioada de depozitare”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Agriculturii.

”Ministrul nu a înțeles nimic”

Fermierii spun însă că stocuri de grâu nu prea mai sunt, pentru că marea majoritate dintre aceștia au fost nevoiți să vândă sub prețul de producție, deoarece aveau datorii de achitat la bănci și la inputuri. ”Prețurile au scăzut până la un leu, de la 1,70 lei – 1,80 lei. Aia înseamnă pierdere. Fermierii asta au reclamat, dar ministrul nu a înțeles nici acum. Și dacă el nu a înțeles care este realitatea în România, cum să-i convingă pe ăia la Bruxelles?

Apoi, la celelalte culturi, porumbul, floarea soarelui, rapița, care, pe lângă faptul că despăgubirile pentru secetă au rămas doar la stadiul de promisiuni, nu se va acorda niciun ban. Aici este iar un joc de glezne al acestui sportiv la 75 de ani, care nu știu ce vrea să demonstreze, pentru că îi vor ieși la calcule, în final, vreo 10-20 de fermieri care să primească despăgubiri pentru grâu.

De exemplu, eu am rapiță în stoc peste 800 de tone. Am pierdut la rapiță în jur de 1,5 milioane de lei, la scăderea prețurilor cauzată de invazia produselor ucrainene. Eu am pierdut că nu am vândut, că a scăzut prețul, nu că am depozitat-o. Nu cheltuieli de depozitare, că sunt depozitele mele, ce cheltuieli am? Factura de curent? Și chiar dacă ar fi alt depozit, tot nu sunt cheltuieli mari. Ministrul nu a înțeles de unde vin pierderile. Ele vin de la diferența de preț, nu de la stocare”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Banii se vor duce tot la bulgari și la polonezi

Fermierii au avut cheltuieli de producție de 1,70 lei pe kilogram și au fost nevoiți să vândă cu 1 leu sau 0,90 lei. Aceștia susțin că, la depozitare, cheltuielile ar fi undeva, la 5-6 euro pe tona de grâu, însă foarte puțini mai au grâu acum pentru că grâul a fost prima recoltă și mulți au vândut la recoltare sau în toamnă, văzând că scad prețurile la celelalte culturi, la porumb, la floare, care și-așa au avut producțiile diminuate din cauza secetei. ”Omul ăsta înțelege fenomenul sau nu înțelege? Își bate joc. Cum poți să-mi dai bani pe depozitare? Eu am pierdut bani că a scăzut prețul, din cauza abundenței de marfă din Ucraina. Păi nici n-o să se cheltuiască cei 10 milioane de euro de la UE și o să-i dăm și pe ăia la polonezi și la bulgari, că ei văd că știu să-și justifice pierderile pe care le-au avut, spre deosebire de noi”, ne-a precizat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu. Fermierii spun că o adevărată compensare a pierderilor ar fi trebuit făcută prin plata diferenței de prețuri dintre momentul recoltării și cel al inundării pieței cu produsele din Ucraina. ”Ai avut grâu? Fă-mi și mie dovada cu factura cât ai vândut și cu cât ai vândut. Cât era prețul? 1,70 lei-1,80 lei. Tu cu cât l-au vândut? Cu 1,40, 1,30, 1,10 sau 1 leu. Îți dau diferența de preț. Așa trebuia făcut. Ăla este ajutorul”, a mai afirmat președintele LAPAR, Laurențiu Baciu.