Bulgaria a anunțat că va deschide mai multe magazine alimentare de stat pentru vânzarea produselor agroalimentare locale, ca răspuns la o creștere artificială și necontrolată a prețurilor în hipermarketuri. Între timp, Ministerul Agriculturii, prin Casa de Comerț Unirea, ține la ciorap circa 16 milioane de euro, destinați facilității vânzării produselor fermierilor români.
Proiectul Casa de Comerț Unirea, susținut și promovat de fostul și actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a fost omorât în fașă. Agresivitatea atacurilor USR și PNL împotriva sprijinirii fermierilor români, acompaniată de mass-media aservită și obedientă, a făcut ca proiectul să fie sabotat și oprit exact când urma să se materializeze și să dea rezultate benefice, atât pentru producătorii autohtoni, cât și pentru populație.
Pe foarte scurt, Casa de Comerț Unirea ar fi trebuit să cumpere sau să închirieze spații comerciale pentru ca producătorii să-și vândă marfa direct către populație, sărind lanțurile de hipermarketuri și supermarketuri, cu taxele și adaosurile care umflau, exagerat, prețurile. Culmea este că PSD-ul de la vremea aceea găsise și o sursă genială de finanțare, astfel că proiectul a pornit cu un capital de aproape 19 milioane de euro. Schimbarea Guvernului din 2019 a oprit orice fel de activitate a Casei de Comerț Unirea, etichetată în fel și chip, dar mai ales drept aprozar comunist, pentru ca opozanții proiectului să-și justifice ticăloșia de a submina interesul național. Potrivit unor surse din Ministerul Agriculturii, Petre Daea ar fi spus că va aștepta să se termine anul 2022, înainte de a repune pe picioare Casa de Comerț Unirea, ca să nu riște un nou scandal. Au trecut trei luni din anul 2023 și la Casa de Comerț Unirea este liniște, pentru că nu se întâmplă absolut nimic. Ceea ce nu înțelege Petre Daea este că, dacă ar fi avut curajul să-și asume și ar fi dus la capăt proiectul Casa de Comerț Unirea, ar fi rămas în istorie. Altfel, tot ce va rămâne va fi imaginea ”gargarei”, evidențiată de Alexandra Păcuraru, într-o emisiune la Realitatea tv.
PSD, responsabil de politica Ministerului Agriculturii
De la înființarea coaliției PSD-PNL-UDMR, responsabilitatea fiecărui minister a aparținut partidului care îl deținea. Dacă ministrul Virgil Popescu, de la PNL, și-a permis să închidă toate capacitățile de producție a energie pe cărbune, fără ca PSD să aibă un cuvânt de spus, același lucru ar fi trebuit să se facă și la Ministerul Agriculturii, în sensul de a-și promova propria viziune. Mandatul II la Ministerul Agriculturii al lui Petre Daea, a fost însă diametral opus primului mandat.
Probabil că dorința de a fi ministru cu orice preț a strivit orice intenționalitate de a lăsa ceva bun în urma lui. Acum, la Casa de Comerț Unirea, sunt angajați doi oameni, și ăia în funcții de conducere (deși unul dintre posturi s-ar putea să fi fost vacantat, potrivit informațiilor de pe site). Conducerea este supervizată de cinci membri ai Consiliului de Administrație, care s-au întrunit anul acesta doar pentru a decide vânzarea celor patru corturi de 200 m.p., destinate piețelor volante sau depozitării temporare a recoltelor de legume din câmp, după ce, timp de mai bine de trei ani, acestea nu au fost utilizate în scopul real. Pe lângă acestea, Casa de Comerț Unirea mai are depozitate 11 containere, care ar fi trebuit folosite ca magazine mobile, tot pentru producătorii români. Și, cel mai important, Casa de Comerț Unirea are încă 16 milioane de euro, pe care îi ține la bancă, fără să îi aloce scopului pentru care a fost înființată.
România cu lamentările, Bulgaria cu faptele
Bulgaria, care a comis ”crima” de a deține o companie de produse lactate de STAT, a decis să deschidă magazine pentru comercializarea produselor acesteia. Totodată, în aceste magazine se vor vinde și produse ale universităților și ale altor producători de alimente. Prețurile lactatelor produse de compania de stat au scăzut de două ori într-o lună, fiind cele mai mici de pe piață. În România, fermierii își aruncă laptele pentru că procesatorii le oferă prețuri în bătaie de joc, iar legumicultorii își distrug recolta pentru că nu au unde să o vândă. Și asta în timp ce populația este captivă în lanțurile hipermarketurilor, care stabilesc, în scopul maximizării profiturilor, prețuri tot mai prohibitive, oferind, în cea mai mare parte, doar importuri.