Agentul maghiar Laszlo Tokes agită din nou spiritele în maghiarime, punându-i să viseze la un teritoriu românesc pe care-l numesc ținutul secuiesc. Iredentismul astfel manifestat are un singur rol: provocarea românilor. Așa că, să-i lăsăm să se oftice și să zbiere cu cârpele lor secuiești cât or vrea. Iar în caz că trădătorii din fruntea țării le vor face în vreun fel pe plac, atunci mâna pe furci, topoare și coase pentru a apăra pământul strămoșesc! Iată știrea:
Participanţii la manifestările dedicate Zilei Libertăţii Secuilor, organizate la Monumentul Secuilor Martiri din Târgu Mureş, au adoptat, vineri, o petiţie adresată autorităţilor statului, prin care solicită Guvernului „să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc”.
De asemenea, în petiţie se mai solicită „egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc” şi „autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc”.
Petiţia mai subliniază că România, în momentul aderării la Consiliul Europei, s-a angajat la îndeplinirea recomandării 1201/1993 şi că în articolul 11 al acesteia se face referire la doleanţele exprimate de manifestanţi.
În conţinutul documentului se mai protestează împotriva „atacurilor repetate la adresa unor instituţii de învăţământ de limbă maghiară, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale”.
Principalul consilier al lui Viktor Orbán împlicat în obținerea autonomiei ținutului secuiesc
Europa va putea crea stabilitate pe termen lung doar dacă va garanta drepturi depline pentru minorităţile naţionale, iar garanţia păcii este crearea unei stabilităţi pe termen lung – a declarat vineri consilierul principal al prim-ministrului ungar, Katalin Szili, la Târgu Mureş, cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti.
Ea a subliniat că există o practică a autonomiei în Europa, dar “Europa o trece sub tăcere”: mulţi oameni spun că nu trebuie să ne ocupăm azi de această problemă, pentru că există una mai importantă: războiul. “Acesta este într-adevăr o problemă importantă, însă mai mult ca războiul este importantă pacea, instaurarea păcii” – a spus Katalin Szili.
Ea a adăugat că Budapesta nu uită de soarta comunităţilor naţionale maghiare de peste hotare nici măcar pe timp de război, deoarece noua lege fundamentală declară: Ungaria îşi asumă responsabilitatea pentru comunităţile sale care trăiesc în afara graniţelor sale. “Asumarea responsabilităţii înseamnă atenţie zilnică” – a subliniat consilierul principal al premierului.