Vizitez azi site-ul ziarului Libertatea și mai să cad din picioare, noroc că eram așezat. Titlu mare, pe prima pagină, sub poza senatorilor AUR, Sorin Lavric și Claudiu Târziu:
Primul gând a fost că am intrat în dizgrația AUR, poate au ținut secret față de mine marea aniversare, doar centenarul nu-l serbezi în fiecare an. Al doilea gând a fost că autoarea a numărat zilele până la data de 4 martie, abia a așteptat să vină ziua ca să ne servească o salata de idei fără legătură între ele. Chiar m-am întrebat cum oare a ajuns autoarea, Adina Marincea, cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, doctor în Comunicare? Că mie mi se pare că exact la capitolul Comunicare stă extrem de prost. Apoi mi-am amintit că e plin de doctori în România făcuți la foc automat.
Dar să revenim la salata de idei ale doamnei doctor în Comunicare:
„Pe 4 martie se împlinesc 100 de ani de la înființarea Ligii Apărării Național-Creștine (LANC), unul dintre cele mai radical antisemite și fasciste partide politice din interbelic. Momentul este celebrat în multe medii, unele direct conectate la politica parlamentară din România. „PR-ul bun trece primejdia rea” este tactica adoptată de urmașii extremei drepte.”
Adevărul e că habar nu aveam că tocmai s-au împlinit 100 de ani de la înființarea LANC. Asta înseamnă că nu sunt extremist, nu sunt de extrema dreaptă, nu sunt nici fascist, nici antisemit. Chestii pe care eu le știam, mă bucur că sunt recunoscute și de experții în extremism, fascism și antisemitism, adică Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Mai departe doamna doctor în Comunicare scrie următoarele:
„Se fac aproape lunar parastase şi comemorări pentru tot soiul de legionari cărora li se iartă vorbele şi faptele pentru care au fost odinioară condamnaţi. Peste noapte sunt declaraţi „sfinţi”. Sunt pictaţi cu aură prin biserici sau mănăstiri. Sunt pomeniţi la slujbe unde politica intră în casa Domnului sau chiar de varii indivizi și politicieni lăsaţi să-şi predice în biserică ideologiile.”
Doamnă doctor în Comunicare, poate dumneavoastră nu știți, dar în Biserică se fac parastase și comemorări pentru absolut toți, atât pentru cei virtuoși cât și pentru ultimul tâlhar. Pentru că așa e creștinește, să lăsăm morții să se odihnească în pace, să ne rugăm pentru iertarea păcatelor lor și să-l lăsăm pe Dumnezeu să-i judece.
„Criminalii de război sunt rebranduiți ca mituri, iar victimele sunt încă o dată terfelite şi expuse urii. Senatori ultranaţionalişti dau buzna în şcoli şi alte instituţii să intimideze şi să rescrie istoria, mână-n mână cu cei mai convinşi antisemiţi negaţionişti, şi cheamă la luptă oamenii, instigă, chiar de la tribuna Parlamentului, sub oblăduirea imunităţii lor.”
Doamnă doctor în Comunicare, care sunt acei criminali de război? Cine i-a condamnat și declarat a fi criminali de război? Oare nu tovarășii dumneavoastră de luptă? Cei veniți pe tancurile sovietice? Cei ce au jefuit la greu România? Cei ce au ucis elita României? Cei ce au ajuns la putere prin furt și teroare? Pentru mine legitimitatea acelui regim de tristă amintire e absolut nulă. Asta înseamnă că absolut toate deciziile judecătorești, absolut toate condamnările, absolut toate verdictele sunt nule. Și cred că majoritatea românilor sunt de aceeași părere.
Apoi doamna doctor în Comunicare ne predă o scurtă lecție de istorie despre perioada interbelică, despre LANC și despre Mișcarea Legionară. Și așa ajunge în prezent. Iar în prezent e supărată pe toată lumea, inclusiv pe fostul premier al Israelului, Shimon Peres, „care în 2010, la București, a mulțumit României și, implicit, regimului Antonescu că ar fi salvat 400.000 de vieți evreiești. Declarația politicianului israelian e mai degrabă o gafă politică și o dovadă de ignoranță istorică, ea fiind criticată dur la vremea respectivă de Centrul Wiesenthal – o renumită organizație de apărare a drepturilor evreilor și de combatere a antisemitismului.”
Vă dați seama? Shimon Peres, premierul Israelului, e un ignorant al istoriei. Istorie pe care a trăit-o, fiind născut în 1923. Dar aia nu contează pentru doamna doctor în Comunicare, dânsa știe mai bine decât cineva care a trăit atunci cum a fost pe vremea aia.
Dar doamna doctor în Comunicare mai are multe de spus. În finalul articolului său îl citează pe senatorul AUR Claudiu Târziu:
„Claudiu Târziu îl completează pe Lavric, spunând că „nu poate exista pace” până nu este eliminat Răul. Iar în acest război pretins divin, Târziu, asemenea tradiției legionare, face apel la spiritul de jertfă, pregătindu-și ascultătorii pentru luptă: „nu vă cere nimeni viaţa pentru partid sau ţară. Nu vă cere nimeni ACUM. Poate că va veni momentul în care vom fi siliţi să optăm: trăim în genunchi sau mergem mai departe în picioare, cu orice risc. Chiar cu riscul de a ne pierde viaţa. Dar nu e acum acel moment. Trebuie să avem însă în vedere, să avem şi această perspectivă, să ne gândim că se poate ajunge şi acolo”. Unde acolo, vom vedea în Libertatea de mâine.”
Wow! Când îmi pierdusem speranța, am văzut că doamna doctor în Comunicare a învățat ceva în anii petrecuți cu doctoratul. Își încheie articolul cu suspans. Ce mă fac au acum că nu voi putea dormi la noapte așteptând nerăbdător continuare pentru a afla unde acolo se va ajunge.
In anii 50 tatal meu a fost sef in Securitate si de fapt cel mai important sef din Securitate prin functie: sef birou informatii in Directia de Graniceri care avea in subordine toata granita cu iugoslavia cu acces direct in orice moment la ministrul apararii si la presedintele Dej.
Tatal meu a condus verificarile pe legionari in care a constat ca nu exista acte nici macar pe 10% din numarul de evrei declarati morti in acel moment si a condus personal verificarile pe legionarii parasutati de CIA in Romania in care a constatat ca nu exista acte si nu intra la crime de razboi. In aceste verificari a identificat spioni infiltrati in miscarea legionara: spioni francezi de dinainte de diktatul de la Viena, spioni britanici cum a fost infomatorul care i-a predat pe legionarii parasutati Securitatii , spioni sovietici protejati de Securitate si spioni germani .
A reusit sa identifice operatiuni sub steag fals pentru compromiterea miscarii legionare si sa obtina si probe si marturii directe din interogatorii. De multe ori imi povestea interogatoriile si metodele folosite in interogatorii sipentru aceste anchete a fost arestat in Orsova 1953 impreuna cu echipa lui de ofiteri si colegii lui au fost executati in fata lui de un consilier sovietic la Deva 1953.
Prima operatiune de falsificare de acte cu crime de razboi a fost incercata de catre serviciile secrete MILITARE americane despre care spunea ca erau foarte slabe. Inainte de moarte povestea cum in anii 50 in Securitate au fost mai multe operatiuni de falsificare de acte cu crime de razboi pentru compromiterea miscarii legionare si pentru retragerea sprijinului acordat de CIA si de NATO anticomunismului din Romania . Toate aceste acte sunt folosite astazi pentru propaganda de Centrul Wiesenthal .
Declararea holocaustului a venit in acte de politie politica pe origine din partea fostului ofiter israelian David Suli care a lasat o cladire monument istoric in care a fost construit hidroavionul Getta sa fie devastata si prabusita peste proprietatea familiei. Am fost de fata cum venea acest israelian pe nume David Suli cu amenintari la tatal meu de fata cu mine si pastrez in memorie si astazi amenintarile pentru a pastra tacerea pe furturile de dosare din arhivele Securitatii :
David Suli : ,,Intru cu buldozerul peste tine, iti dau foc la casa, iti omor copiii….”
Toate dosarele cu verificari pe legionari au fost furate din arhivele Securitatii cu amenintari din partea sefilor de servicii secrete la tatal meu de fata cu mine. Amenintarile veneau de obicei cu vorbe de genul:
,,Cine a vorbit? Ai idee cine a vorbit? Copiii tai sunt bine? Esti sigur? Atunci ai grija ce vorbesti!”
Am fost ani de zile martor cum veneau sefi de servicii secrete cu amenintari la tatal meu care i-au aranjat dosarul in iunie 1990 ….
Inainte de alegerile din 2000 tatal meu s-a trezit pe cap cu un secretar de stat cu carti cu dedicatii si cu sacosa plina pentru care spunea , la fel cum spunea despre sefii de servicii secrete urmatoarele vorbe:
..Lasa-i Adriane sa vina si sa-si faca numarul ca daca nu vin ei cu ceva mai inteligent…”
sau
,,Vai de capul lor… Uita-te la ei ! Curata si ei niste dosare si se cred mari spioni ! O sa-i manance cainii….”
Va dau un exemplu de dosare arhivate in 1953 inainte de a fi arestat de securistii care i-au arestat pe legionarii parasutati.
1- dosare filiera iugoslava contineau dosarele pe o retea de spioni alcatuita din ofiteri iugoslavi infiltrati in CIA in care s-a stabilit ca CIA si NATO nu avea probe cu crime de razboi pe legionari. Reteaua era mai puternica decat reteaua Caraman pentru ca tatal meu nu avea nevoie sa se deplaseze in strainatate si primea informatii de pe toate operatiunile CIA desfasurate pe teritoriul Romaniei in timp real.
2- dosarele cu reteaua unui coleg care reusise sa racoleze un sef CIA in care s-a stabilit si s-a comfirmat ca CIA si NATO nu aveau probe pe crime de razboi…
3- interogatorii psihologice cu echipe de informatori pregatite sa-i abordeze . o metoda era ,,sticla de vin” in care un agent te cinsteste si scoate toate informatiile din tine fara sa-ti dai seama….
4- interogatorii psihologice pe cei anchetati in care a stabilit operatiunile sub steag fals pe cei infiltrati. Spionii germnai infiltrati au primit identitati false de la americani dupa 1945 si din spionii sovietici infiltrati in miscarea legionara unul a ajuns si senator ….cu discursuri pe legea lustratiei.
5- Dosarele cu verificari ale Directiei de Graniceri in care s-a stabilit ca nu exista acte si probe pentru crime de razboi pe miscarea legionara.
Si ce e mai important…. Pe toata perioada anilor 50 tatal meu ca sef in Securitate a facut parte din o retea de ofiteri (de Securitate) care se ocupa cu arhivari in secret de dosare fata de sovietici si fata de sefii Securitatii cu scopul de a ramane probe pentru generatiile care vin pe toate subiectectele si cazurile cele mai grele. Reteaua ofiterilor de la arhive se ocupa cu anchete in secret fata de sefii Securitatii dar si cu arhivari de probe si de dosare. Multi din acesti ofiteri au fost executati si tatal meu imi povestea de multe ori cum era arestat si la un pas de a fi executat….
Toate dosarele retelei de ofiteri (de Securitate) de la arhive au fost furate dupa 1989 in amenintari si in santajuri si nici unul din acesti ofiteri nu exista oficial la CNSAS si nici un istoric nu are curajul sa le pronunte numele.
Sistemul si serviciile secrete au controlul total pentru ca de existenta acestor dosare stia doar tatal meu.
A mai ramas o valiza cu dosare ascunsa aici in caeasta casa in anii 50. E imposibil de gasit…