Viktor Orban, aliatul lui Putin: Ucraina să nu se mai opună invaziei ruse şi să renunţe la luptă

În timp ce steagurile ucrainene flutură în capitalele europene şi tancurile occidentale vin în ajutorul Ucrainei, premierul Ungariei pune în mod deschis la îndoială viabilitatea Ucrainei ca stat suveran.  În Budapesta, guvernul său a împânzit străzile cu panouri publicitare anti-sancţiuni. Opera de Stat din Ungaria pune în scenă o producţie a operei “Război şi pace” de Serghei Prokofiev.

Sursa citată afirmă că Orban a declarat recent unui grup eclectic de personalităţi conservatoare străine, că Rusia a reuşit deja să facă din Ucraina o epavă neguvernabilă.

“Acum este Afganistan”, a spus Orban în timpul unei mese rotunde descrise în The American Conservative. Vladimir Putin nu va pierde şi timpul este de partea Rusiei, a susţinut el, numind Ucraina “ţara nimănui”.

Este un mesaj aproape diametral opus retoricii care zboară în jurul restului alianţei occidentale, care chiar săptămâna trecută a străpuns încă o linie roşie atunci când s-a angajat să ofere Ucrainei zeci de tancuri moderne. Iar acest lucru sporeşte tensiunile dintre Ungaria şi Ucraina vecină. Comentariile lui Orban au stârnit indignare în rândul oficialilor ucraineni, care au declarat că îl vor convoca pe ambasadorul Ungariei.

La Budapesta, abordarea lui Orban este văzută ca fiind parţial o manevră de politică internă pentru a distrage atenţia de la problemele economice ale Ungariei, precum şi un semn de salut pentru alegătorii naţionalişti. Dar există, de asemenea, un sentiment în rândul experţilor că retorica lui Orban este mai mult decât politicianism pe termen scurt – liderul maghiar, spun ei, doreşte să îşi păstreze relaţia de lungă durată cu Kremlinul.

Oricum ar fi, consecinţele ilustrează prăpastia tot mai mare dintre Orban şi restul aliaţilor săi din UE şi NATO.

“Liderii politici din guvernul Ungariei vorbesc adesea despre promovarea păcii, dar – de la condamnarea sancţiunilor la îmbrăţişarea propunerilor ruseşti de ‘încetare a focului’ – continuă să promoveze politici aprobate de Putin. Ne alăturăm apelului guvernului ungar pentru pace, dar aceste apeluri ar trebui să fie adresate lui Vladimir Putin”, a declarat David Pressman, ambasadorul SUA la Budapesta într-o declaraţie trimisă prin e-mail.

Pressman a adăugat că Washingtonul “va continua să pledeze pentru încetarea acestui război, fiind în mod hotărât alături de victimele acestuia”.

Dar, în timp ce majoritatea aliaţilor occidentali s-au mişcat pentru a oferi sprijin tabu pentru Ucraina, Ungaria îşi dublează poziţia potrivit căreia Kievul ar trebui pur şi simplu să înceteze lupta.

“Umanitatea noastră elementară şi simţul moralităţii ne cere să facem tot ce putem pentru a îngheţa linia frontului, pentru a se ajunge la o încetare a focului şi pentru a începe negocierile”, a declarat vineri Orban la radioul de stat.

Obiectivele lui Orbán

Experţii spun că Orban nu este antiucrainean – retorica sa este pur şi simplu un efort de a juca de ambele părţi şi de a câştiga puncte politice acasă.

Prim-ministrul a petrecut ani de zile implementând o politică externă duală: se bucură de beneficiile apartenenţei la UE şi NATO, dezvoltând în acelaşi timp relaţii profitabile cu Moscova, Beijing şi alte capitale autoritare.

Iar atunci când acelaşi guvern rus pe care l-a curtat a invadat vecinul Ungariei, Orban a condamnat invazia – dar nu a renunţat complet la poziţia sa favorabilă Rusiei.

Ungaria merge în continuare înainte cu un proiect de extindere a unei centrale nucleare împreună cu Rosatom din Rusia. Iar oficialii ungari continuă să călătorească în Rusia pentru a discuta acorduri energetice. Ţara, care se bazează foarte mult pe gazul rusesc, a semnat vara trecută un acord pentru livrări şi mai mari – chiar în momentul în care alţii încercau să îşi reducă importurile.

Şi, deşi Budapesta a aprobat pachetele de sancţiuni ale UE, Orban a încercat să atenueze unele prevederi. Între timp, în ţară, el a desfăşurat o amplă campanie anti-sancţiuni în care a dat vina pe Bruxelles pentru problemele economice ale Ungariei.

“Orban a investit foarte mult” în politicile sale favorabile Rusiei, a declarat Peter Kreko, director al Institutului Political Capital, un organism de cercetare specializat în politică externă maghiară.

“Există o inerţie care îl aduce în această direcţie. Se pare că [guvernul] nu este cu adevărat capabil să corecteze aceste greşeli”, a spus el.

Există o istorie şi aici

Ungaria şi Ucraina au, de asemenea, o relaţie îndelungată şi zbuciumată din cauza unei dispute privind drepturile lingvistice ale vorbitorilor de limbă maghiară care trăiesc în vestul Ucrainei. În mod previzibil, poziţia lui Orban de când a început invazia – ca să nu mai vorbim de ultimele sale comentarii – nu a făcut decât să adâncească aceste tensiuni.

“Din păcate, aceasta este, în mod clar, retorică rusească”, a declarat Ivanna Klympush-Tsintsadze, preşedinta comisiei pentru integrarea în UE din parlamentul ucrainean, când a fost întrebată despre ultimele comentarii ale lui Orban.

“Ungaria este de mult timp un duşman al libertăţii. Suntem surprinşi de faptul că declaraţiile şi activităţile ungare nu au primit încă un răspuns adecvat din cadrul [UE] şi NATO”, a spus ea într-un mesaj text.

Criticii premierului s-au distanţat rapid de abordarea guvernului faţă de Ucraina, susţinând că Orban nu îi reprezintă pe toţi maghiarii.

“Comentariul lui Orban este mai mult decât ruşinos”, a declarat europarlamentarul maghiar Katalin Cseh, care s-a întors recent dintr-o călătorie la Kiev împreună cu alţi membri ai partidului de opoziţie Momentum.

Ucraina, a spus ea, este “o ţară de luptători curajoşi pentru libertate şi compatrioţi europeni, care merită tot respectul nostru”.

Guvernul ungar nu a răspuns la solicitările de comentarii. Cu toate acestea, Ministerul de Externe al Ungariei a insistat că guvernul este bine intenţionat.

Răspunzând la decizia Kievului de a-i convoca ambasadorul, ministerul a declarat pentru un post proguvernamental că războiul duce la decese şi transformă părţi din Ucraina “într-un pustiu”.

“De aceea Ungaria doreşte pace şi o încetare imediată a focului în loc de livrări de arme”, a spus ministerul.

Spune ceea ce crede că alţii nu vor spune

Retorica premierului cu privire la Ucraina se datorează parţial unei erori de calcul timpurii cu privire la traiectoria conflictului, spun experţii.

“Guvernul a pariat pe o rezolvare rapidă a conflictului şi a sperat că Ungaria va beneficia de pe urma menţinerii relaţiei sale cu Rusia”, a declarat Zselyke Csaky, cercetător la Institutul Universitar European.

“Unii au crezut, în mod evident, că Ungaria ar putea deveni un fel de ‘punte’ între Rusia şi restul Europei şi că ar putea profita între timp de comerţ şi de alte beneficii. Acum este clar că acest lucru nu se va întâmpla”, a spus ea.

Maghiarii care îl cunosc bine pe premier spun că o parte din explicaţia pentru comentariile controversate ale lui Orban este faptul că politicianului de lungă durată îi place să fie deschis în problemele pe care crede că alţi lideri sunt prea timizi pentru a le aborda.

“Cred că face acest lucru pentru că el crede că asta este ceea ce gândesc de fapt mulţi europeni – şi se aşteaptă ca Europa, în cele din urmă, sa nu stea alături de Ucraina”, a declarat Zsuzsanna Szelényi, care a fost membră a partidului Fidesz al lui Orban la începutul anilor 1990 şi care este acum un critic al guvernului.

În discuţia sa cu conservatorii străini, Orban a făcut aluzie la convingerea sa că unii politicieni ar putea fi de acord cu el în secret.

“Germanii suferă pentru că ştiu ce este în interesul lor naţional, dar nu sunt capabili să o spună”, a susţinut el.

Dar există, de asemenea, un sentiment la Budapesta că Orban critică adesea răspunsul Occidentului la război deoarece cercurile de afaceri apropiate de partidul de guvernământ încă beneficiază de legături economice cu Moscova – şi pentru că vrea să îşi întărească argumentele pentru a se opune sancţiunilor.

Premierul “caută în esenţă să creeze o justificare pentru a se opune oricăror sancţiuni suplimentare care ar putea într-adevăr să înceapă să afecteze propriile sale relaţii cu Moscova”, a declarat Zsuzsanna Végh, cercetător invitat la German Marshall Fund.

Retorica lui Orban se potriveşte, de asemenea, cu un segment al electoratului său.

În istoria naţionalistă a Ungariei “există o tradiţie a anti-occidentalismului şi, de asemenea, o tradiţie a sentimentelor antiruseşti”, a declarat Kreko de la Political Capital.

Acum, a adăugat el, abordarea anti-occidentală “prevalează” asupra sentimentelor anti-ruseşti. Dar, întotdeauna pragmatic, Orban încearcă în mod vizibil să îşi păstreze deschise opţiunile.

Szelényi, care a scris recent o carte despre democraţia “pătată” a lui Orban, a menţionat că premierul a făcut şi comentarii nefavorabile despre Rusia.

Orban, a spus ea, “îşi creează practic un spaţiu de manevră pentru el însuşi în această criză”.