Politica Ursulei de falimentare a Europei: A făcut stocuri de gaze la suprapreț, iar acum s-a înjumătățit! La fel a făcut cu vaccinurile

Dogmatica, Sfantul Iustin Popovici

Dogmatika Pravoslavne Crkve – Tom III (prvi deo) – Strana 239 – Svetosavlje
https://svetosavlje.org/dogmatika-pravoslavne-crkve-tom3-1/239/

Sfantul Serafim Sarov

Această trecere în revistă parțială și sumară a învățăturii Sfinților Părinți cu privire la Duhul Sfânt în viața Trupului Teanthropic al Bisericii lui Hristos, o vom încheia cu o mărturie fără precedent prețioasă a unui Sfânt Părinte al Bisericii din zilele noastre — Sfântul Serafim de Sarov (+ 1833).

Evanghelia minunata a Duhului Sfânt confirmă în zilele noastre întreaga învățătură a Sfinților Părinți anteriori despre acest lucru.
Marele sfânt Serafim arată și dovedește experimental că scopul vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt; viața în Duh, în timp și în veșnicie.
Această Buna Vestire nemuritoare a Dumnezeului-Om ne-a fost relatata de Nikolai Alexandrovici Motovilov.

De la o vârstă fragedă, Motovilov a fost chinuit de întrebarea care este scopul vieții creștine.
Răspunsurile pe care le-a primit de la profesorii săi de la universitate, dar și de la alți oameni duhovnicești și deosebiti, nu l-au mulțumit.
După vindecarea miraculoasă prin rugaciunea Parintelui Serafim de bolile sale incurabile, Motovilov a devenit un vizitator frecvent al Schitului Sfantului Serafim.

După vindecarea sa miraculoasă, în timpul vizitei sale la Gheronda Serafim de la sfârșitul lunii noiembrie 1831, Motovilov a fost considerat vrednic de vestea bună divino-umană prin Sfântul Serafim:
a experimentat prin Sfântul Serafim manifestarea Duhului Sfânt într-o splendoare divină inefabilă și a experimentat-o omenește real, aici pe pământ in mod evident și pătrunzător.

În notitele sale despre acest lucru, Motovilov descrie astfel această experiență divino-umană:

Era o zi de joi; Ziua era înnorată. Era zăpadă grea și groasă. Batiushka, Serafim, m-a chemat să stau lângă el, sa ma asez pe un copac gros, în schitul său, pe malul râului Sarov. „Domnul mi-a descoperit”, mi-a spus marele Gheronda Serafim, „că în copilăria voastră ați dorit din toată inima să știți în ce constă scopul vieții creștine și ați întrebat mari personalitati duhovnicești despre aceasta”.

Trebuie să mentionez, – ne spune Motovilov cu această ocazie – de la vârsta de doisprezece ani am fost chinuit în mod constant de acest gând, și am abordat într-adevăr multe personalitati punandu-le această întrebare.
Dar răspunsurile lor nu m-au mulțumit.
Gheronda Serafim nu știa asta.

Dar nimeni, a continuat Părintele Serafim, nu v-a lămurit acest lucru. Ei v-au spus: Mergeți la biserică, rugați-vă lui Dumnezeu, țineți poruncile Domnului Hristos, faceți fapte bune – iată, acesta este scopul vieții creștine.
Cu toate acestea, astfel de răspunsuri nu v-au putut satisface. Și iată, acu sărmanul Serafim, vă explica în ce constă cu adevărat acest țel.
Rugăciunea, postul, privegherea și toate celelalte strădanii creștine, oricât de bune ar fi în sine, nu sunt scopul vieții creștine; ele sunt mijloace necesare pentru a atinge acest scop. Adevăratul scop al vieții creștine este dobândirea Duhului Sfânt.

Trebuie să știți că roadele Duhului Sfânt ne sunt aduse numai prin acea lucrare a faptelor bune care se fac de dragul lui Hristos.
Cu toate acestea, tot ceea ce nu se face de dragul lui Hristos, chiar dacă este parelnic bun, nu ne pregătește o răsplată în viața care va veni și nici nu ne dă harul lui Dumnezeu în această viață.
De aceea Domnul Iisus Hristos ne-a spus:
„Cel ce nu se adună cu Mine împrăștie, risipeste”.

De aceea, dobândirea Duhului lui Dumnezeu constă adevăratul țel al vieții noastre creștine, iar rugăciunea, privegherea, postul, milostenia și altele de dragul lui Hristos sunt doar mijloace de dobândire a Duhului Sfant a lui Dumnezeu”.

În ce sens spuneți că este necesar să dobândim Duhul Sfânt, l-am întrebat pe Părintele Serafim;
Nu înțeleg asta foarte bine.

A câștiga înseamnă a dobandi, –
mi-a spus el.
— Cu siguranță știi ce înseamnă să faci bani, sa negutatoresti.
Același lucru este valabil și pentru dobandirea Duhului Sfânt.
Scopul vieții pământești pentru omul de rând este de a câștiga bani sau de a câștiga onoruri, decorații, recompense.
Duhul Sfânt este, de asemenea, capitalul duhovnicesc, este preaplinul de har și capitalul vietii veșnice.
Virtuțile, făcute de dragul lui Hristos, ne agonisesc harul Duhului Sfânt, fără de care mântuirea nimănui nu poate fi dobandita.
Fiecare virtute, făcută de dragul lui Hristos, ne aduce harul Duhului Sfânt.
Dar mai presus de toate acest har ne este dat prin rugăciune, pentru că rugaciunea este un mijloc pe care îl avem continuu la dispoziție.

Se poate întâmpla să doresti să mergi la biserică, dar biserica nu este în apropiere.
Fie ai dorința de a da milostenie unui cerșetor, dar nu există un cerșetor in preajma ta, fie nu ai ce să-i dai.
Sau poate vrei să-ți păstrezi nevinovăția, curatia, dar nu ai puterea să o faci. Sau ai dorit să fii nevoitor de dragul lui Hristos într-o altă virtute, dar nu ai ocazia și hotărârea de a face acest lucru.
Cu toate acestea, rugăciunea, este aceea pentru care avem întotdeauna ocazii; ea este disponibilă atât celor bogați, cât și celor săraci, atât celor învățați, cât și celor simpli, celor puternici și celor slabi, celor sănătoși, precum și celor bolnavi, celor drepți și păcătoșilor.

Puterea rugăciunii este incomensurabila și, mai mult decât orice altceva, rugaciunea ne aduce Duhul Sfânt și este ușor pentru toată lumea să o îndeplinească.”

— Părinte Serafim, vorbiti tot timpul despre rugăciune, insa cum ne ținem de celelalte virtuți care sunt făcute pentru Hristos de dragul dobândirii harului Duhului Sfânt?

Dobândiți harul Duhului Sfânt și restul va adauga Hristos de dragul virtuților; Exersați acele virtuți care vă aduc un mare câștig duhovnicesc.
De exemplu: harul lui Dumnezeu il primiti prin rugăciune și trezvie, atunci – vegheați și rugați-vă; o mare parte din Duhul Sfânt il primiti prin postire, – postiti atunci; mai mult har primesti cand dai milostenie, – atunci fă milostenie.
Și de aceea socoteste cu privire la fiecare faptuire, de dragul poruncilor lui Hristos”.

Părinte Serafim, am zis, vorbiti tot timpul despre dobândirea harului ca scop al vieții creștine;
Dar cum și unde pot vedea harul? Faptele bune sunt vizibile;
Poate fi vizibil simtit Duhul Sfânt? Cum știu dacă Duhul Sfânt este cu mine sau nu?

Harul Duhului Sfânt, dat nouă la Botez, strălucește în inima noastră strălucește în ciuda păcatelor noastre și a întunericului care ne înconjoară.
Duhul Sfant ni se arata într-o lumină inexprimabilă prin care Domnul Hristos Își face vadita prezența. Apostolii au simțit în mod tangibil prezența Duhului Sfant a lui Dumnezeu, mai ales când Domnul, după Învierea Sa, a suflat asupra lor și le-a spus: „Luați Duh Sfânt”, iar în ziua Sfintelor Rusalii, la Cincizecime, când, în formă de limbi de foc, S-a pogorât peste fiecare dintre apostoli și a intrat în ei și i-a umplut de puterea simtita a arderii Harului Divin. Și aici primim cu toții același har cu limbi de foc al Duhului Sfânt la Sfântul Botez si indeosebi când in Sfânta Biserică primim Taina Mirungerii: „Pecetea darului Duhului Sfânt!”

L-am întrebat pe Părintele Serafim: „Cum pot să știu pentru mine că sunt în harul Duhului Sfânt?”

Atunci Părintele Serafim și-a pus mâna pe umarul meu și mi-a spus:
„Prietene, acum suntem amândoi în Duhul Sfant a lui Dumnezeu, tu și cu mine.
De ce nu privesti la mine?”

– I-am răspuns:
„Parinte, nu pot să privesc, pentru ca vad lumina ca de fulger in ochii tăi.
Fața ta a devenit mai strălucitoare decât soarele, iar ochii mei nu pot privi”.

Părintele Serafim a zis:
„Nu te teme de sarmanul Serafim, căci acum și tu ai devenit la fel de strălucitor ca mine.
Și acum ești plin de Duhul Sfânt, altfel ți-ar fi cu neputință să mă vezi ca atare”.

Și aplecându-se spre mine, Părintele Serafim mi-a șoptit cu blândețe la ureche:

„Mulțumesc Domnului Dumnezeu pentru mila Sa inexprimabilă față de tine.
Ai observat că m-am rugat în inima mea Domnului Dumnezeu:
„Doamne, dă-i să vadă simtit clar și cu ochii trupesti această pogorâre a Duhului Tău Celui Sfant, pe care Tu o daruiesti vrednicilor Tai slujitori, când prin bunatatea Ta te arăți în lumina slavei Tale neapropiate”.

Și acum, prietenul meu, Domnul a împlinit cererea umilă a bietului Serafim…
De ce nu mă privești în ochi, prietenul meu?
„Nu te teme, căci Domnul este cu noi.”

După aceste cuvinte m-am uitat la fața lui.
Imaginați-vă: mijlocul soarelui, la cel mai strălucitor punct al luminii de amiază, vedeți fața unui om care vă vorbește.
Îi vezi mișcările buzelor, expresia ochilor, îi auzi vocea, simți că una dintre mâinile lui se află pe umărul tău, dar nu vezi nici acea mână, nici acea față, nu te vezi pe tine însuți, ci doar lumina orbitoare care se răspândește în jurul tău și care strălucește cu strălucirea ei stratul de zăpadă care a acoperit cu poiana, precum și fulgii de zăpadă care cad ca pulberea albă.

Ce simți acum?”, a întrebat Părintele Serafim.
I-am răspuns:
Simt atâta liniște și pace sufletească încât nu o pot exprima în cuvinte.

Iubitul meu – a spus Părintele Serafim – aceasta este pacea despre care Domnul le-a spus ucenicilor Săi:
„Pace vă las vouă, pacea Mea vă dau vouă; nu vi-o dau așa cum vă dă lumea, ca nu cumva inima voastră să se teamă și să indrazneasca”. Această pace este cea pe care o simți acum în tine: pacea lui Dumnezeu care întrece orice înțelegere.

„Ce mai simți?”, a întrebat Parintele Serafim.

O senzatie placuta neobisnuita, i-am raspuns.

Gheronda Serafim a continuat:

„Această dulceata sfanta umple acum întreaga noastră ființă și este revărsată prin toate venele noastre ca o dulceață de nedescris.
Din această dulceață inimile noastre par să se topească și amândoi suntem plini de o astfel de fericire, care nu poate fi exprimată în nicio limbă.

„Ce mai simți?”, l-a întrebat Părintele Serafim.

Bucurie de nedescris în toată inima mea, i-am răspuns.
Părintele Serafim a continuat: „Când Duhul Sfânt vine in inima omului și îl umbrește cu plinătatea insuflarii Sale, atunci sufletul omului este plin de bucurie inefabilă, căci Duhul Sfânt umple de bucurie tot ceea ce atinge.
Aceasta este bucuria pe care nimeni nu o poate lua de la cei ce-I urmeaza lui Hristos.

Cu toate acestea, oricât de mângâietoare ar fi bucuria pe care o simți acum în inima ta, ea este totuși nesemnificativă în comparație cu cea pe care Domnul Hristos, prin gura Sfântului Său Apostol, a spus despre această bucurie:

„Cele ce ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit, şi la inima omului nu s-au suit, pe acestea le-a gătit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El”
(I Corinteni 2, 9).

Asta a pregătit Dumnezeu pentru cei care Îl iubesc.
Ni se oferă acum in viata pamanteasca doar niste indicii ca arvuna privind această bucurie care va fi in Imparatia Cerurilor, adevărata bucurie care va fi pregătită pentru noi în cer…

„Ce mai simți, fratia ta?”

O căldură neobișnuită, – i-am răspuns.

Cum, prietenul meu, de simti căldura? — a intrebat Parintele Serafim.
Suntem în pădure. Acum e iarnă, e zăpadă peste tot în jurul nostru, și ne-a acoperit zapada cu cinci centimetri, și iată cat de mult ninge..

Ce fel de căldură simți?
— Ca și cum aș face baie în apă caldă în baie, i-am răspuns.

— Și ce miroși? Mă întreabă.

— Da, miros o mireasma care nu cred ca există pe pământ.

Atunci Părintele Serafim a zâmbit și a spus:
„Știu, știu, te întreb în mod intentionat.
Este adevărat, fratia ta, că niciun miros de pe pământ nu poate fi comparat cu aceasta mireasmă.

Această mireasmă pe care o simți este mireasma Duhului Sfânt al lui Dumnezeu.
Ai spus că în jurul nostru este cald ca în baie, dar uite, zăpada nu se topește pe tine, nici pe mine, sau nici cea de deasupra capetelor noastre. Căldura aceasta nu este în aer, este în noi înșine.
Încălziți de ea, pustnicii nu se tem de iarnă, căci sunt îmbrăcați ca si cu o haină plină de har, țesută de Duhul Sfânt.
Iar aceaasta mantie plină de har le-a înlocuit hainele.
Așa se împlinesc cuvintele Mantuitorului:
Împărăția lui Dumnezeu este în voi. Împărăția lui Dumnezeu înseamnă harul Duhului Sfânt.
Și această Împărăție a lui Dumnezeu este acum în noi, iar harul Duhului Sfânt ne luminează și ne încălzește si pe dinafară.

Aerul din jurul nostru ne încântă sentimentele cu fericire cerească, hrănindu-ne inimile cu o bucurie inexprimabilă.
Starea în care ne aflăm acum este o dovadă a acestui lucru.
Aceasta înseamnă să fii preaplin in Duhul Sfânt, să fii în plinătatea Duhului Sfânt”.
L-am întrebat – spune Motovilov – îmi voi aminti de acest har care ne-a vizitat astăzi?
— „Eu cred”, a răspuns Gheronda Serafim, „că Domnul te va ajuta să păstrezi aceasta marturie în inima ta, pentru că nu a fost dată numai pentru noi, ci prin noi marturia se adreseaza întregii lumi. Du-te cu pace și fie ca Domnul și Preasfânta Sa Maică să fie cu tine.”

Când l-am părăsit pe Gheronda Serafim, – spune Motovilov – viziunea nu se oprise; Parintele Serafim se afla în aceeași poziție pe care o avea la începutul conversației noastre, iar lumina inexprimabilă pe care am văzut-o cu ochii mei a continuat să strălucească asupra lui”.
Aceasta experienta divino-umana a Sfantului Serafim si Motovilov ne-a fost relatata, ea a fost dovedita, prin marturia cea mai evidenta, cea mai reala, prin cea mai convingatoare veste buna divino-umana prin experienta Sfintilor Apostoli, Vestea Cea Buna pe care au
exeperimentat-o toti evanghelistii, toti apostolii, toti ierarhii, toti Sfintii Parinti.
În viața divino-umană a Bisericii lui Hristos, exista vestea sfântă bună a Duhului Sfânt, care spune:
„Credința noastră este manifestarea Duhului Sfânt și a puterii harului Duhului Sfant”

Compostarea umană devine legală

Compostarea umană este deja legală în Suedia, iar înmormântările naturale, în care un corp este îngropat fără sicriu sau cu un sicriu biodegradabil, sunt permise în Marea Britanie.

Emisiile de dioxid de carbon rezultate în urma incinerării contribuie în mare măsură la schimbările climatice. De asemenea, înmormântările tradiționale care implică un sicriu consumă lemn, pământ și alte resurse naturale. Susținătorii compostării umane spun că nu este doar o opțiune mai ecologică, ci și una mai practică în orașele în care terenul pentru cimitire este limitat.

https://blacknews.ro/compostarea-umana-devine-legala-in-new-york/