2023, anul care va demonstra că UE a fost creată pentru a fi irelevantă

La fiecare început de an, comentatorii Project Syndicate încearcă să identifice tendințele următoarelor 12 luni.  Indiferent de viziunea lor, cu toții sunt de acord că 2023 nu va fi deloc plictisitor.

Europa

”Acesta va fi anul în care europenii își vor da seama că Uniunea Europeană a fost gândită pentru a fi irelevantă. Mlaștina măcelului din Ucraina ne va face să ne dăm seama că este nevoie de un proces diplomatic pentru a pune capăt războiului, însă ne vom da seama și că UE este total incapabilă să joace un rol semnificativ în acest proces. Cine va reprezenta Europa la aceste negocieri? Guvernele statelor nordice și estice nu au încredere nici in Berlin, nici în Paris – capitale fără de care UE oricum nu poate juca vreun rol în aceste negocieri.

Pe frontul economic, modelul economic mercantilist al Germaniei va rămâne unul falimentar, asta chiar și în cazul în care inflația se va reduce, iar asta va acea repercusiuni asupra zonei euro, care încă se bazează pe surplusul germen. Problemele economice și geopolitice ale Europei vor întări hegemonia americană și, odată cu asta, vor exacerba politica deliberată a Americii de a porni un nou război rece cu China”, scrie Yanis Varoufakis.

”Războiul din Ucraina va continua să aibă urmări importante de ambele părți ale Atlanticului. Pentru politicienii europeni, cea mai mare provocare va fi criza energetică și vulnerabilitățile financiare aferente. Europa va continua să caute alternative la energia importată din Rusia, iar SUA și China își vor intensifica competiția pentru prima poziție în industria energiei curate.

Rolul strategic al Turciei în relația transatlantică ava fi mai mare, datorită războiului și crizei energetice. În Turcia vor avea loc alegeri generale în iunie 2023 și există posibilitatea ca regimul Erdogan, vechi de 20 de ani, să se încheie. Indiferent de rezultat, alegerile vor avea implicații mari în politica externă a Turciei și în relațiile transatlantice. Aceste alegeri vor stabil în ce direcție se va îndrepta Turcia, spre consolidarea autocrației și a puterii unui singur om sau spre democrație.  Dacă va câștiga opoziția democratică, atunci vor fi șanse de democratizare, iar strategia electorală a opoziției victorioase din Turcia va  fi inclusă în manualele împotriva populismului din întreaga lume”, scrie Seren Selvin Korkmaz, cercetător laInstitutul pentru Studii Turce de la Universitatea din Stockholm.

China și Rusia

”În 2023, autocrațiile lumii vor pune presiune asupra democrațiilor într-un mod mult mai coordonat, făcând o profeție autoîmplinită din actuala viziune a scenei internaționale pe care o are administrația Biden. După doi ani de izolare, președintele Xi Jinping a început să viziteze din nou țările lumii și este important de observat că una dintre primele sale destinații a fost Arabia Saudită. În lunile ce vor veni, Xi va merge cu siguranță la Moscova sau îl va chema pe Putin la Beijing.

Agresiunea Rusiei va continua, cu costuri mari pentru Ucraina și pentru toate țările care depind de cerealele și de tranzitul gazelor naturale în această regiune. China și Rusia vor încerca să se apropie de țările cu venituri mici, care sunt îndatorate la băncile occidentale și sunt nemulțumite că guvernele occidentale renunță în mod abrupt la importurile din aceste economii în dezvoltare. Pe măsură ce va crește turbulența internă din Rusia și China, ambele regimuri se vor folosi de doctrina ”democrație versus autocrație” a președintelui Biden pentru a da vina pe un inamic extern”, scrie Anne-Marie Slaughter, fost consilier pentru planificare politică în Departamentul de stat, acum șefă a ONG-ului New America și profesor la Princeton University.

”Predicțiile te sperie pentru că pot deveni reale. Să ne gândim la scenariul în care Vestul cedează la șantajul nuclear al lui Putin, iar Rusia câștigă războiul criminal împotriva Ucrainei. Sau la scenariul în care lui Putin i se oferă o portiță de ieșire printr-un armistițiu. În acest caz, putinismul se va regrupa și va lovi din nou, mobilizând împotriva democrației forțele de extremă dreapta din întreaga lume. Forța va deveni singura lege.

Spre deosebire, dacă Vestul va rămâne unit și Ucraina va câștiga, regimul Putin se va prăbuși. Rusia va trece printr-un proces foarte necesar de decolonizare și multe populații de pe teritoriul Federației Ruse vor fi eliberate. Asta se va întâmpla și cu rușii înșiși. După ce au trăit în singura putere europeană care încă mai încerca să-și reclădească un imperiu, rușii se vor elibera de complexul imperial. Da, acest proces ar putea duce și la un război civil sângeros. Însă aceste este un motiv în plus pentru care Vestul trebuie să rămână unit și să facă presiuni pentru demilitarizarea Kremlinului”, scrie Dina Khapaeva, profesor la Georgia Institute of Technology.

Statele Unite

”În 2023 se vor înmulți paralelele dintre momentul actual și precedenta epocă de politici apocaliptice din Statele Unite – deceniile de dinaintea Războiului Civil. Așa cum spunea un congresman din secolul 19, «în aceste zile, aproape totul s-a redus la o chestiune constituțională». Dinamica este similară cu cea din anii 1930, când Curtea Supremă a anulat părți mari din New Deal. Acum, când sunt atât de multe dezbateri politice, economice și sociale care ridică din nou probleme constituționale, rolul Curții Supreme din SUA – și tensiunile dintre valorile democrației, justiției și statului de drept – vor continua să fie subiectul unor controverse puternice, la un nivel fără precedent până acum”, scrie Alison L. Lacroix, profesor de Drept la Universitatea din Chicago.

”Inflația va fi mai mică în 2023, atât în Statele Unite, cât și în restul lumii. Însă nu va scădea într-atât de mult încât băncile centrale să se relaxeze. Va exista o dezbatere dacă inflația va reveni la 2% sau dacă trebuie să revină la 2%. Nu mă aștept ca vreo țară să-și stabilească o țintă mai mare a inflației pentru 2023. Însă voi încerca să observ dacă unele țări vor să tolereze o inflație mai mare și, dacă vor fi asemenea țări, cum vor reacționa piețele și celelalte state”, scrie Jason Furman, fost președinte al Consiliului Consilierilor Economici în perioada administrației Barack Obama.

”Sunt șanse ca 2023 să vină cu îmbunătățiri ale situației față de 2022. În ciuda tuturor predicțiilor, Ucraina pare să câștige războiul împotriva Rusiei. După multe sacrificii, China începe să renunțe la politica zero covid. Iar inflația a început să se mai domolească, cel puțin in Statele Unite. Pentru multe țări, provocarea anului 2023 va fi să găsească un echilibru între preocupările economice și politice și interesele interne și internaționale. Aliații Ucrainei trebuie să găsească o soluție economică pentru a oferi Ucrainei un ajutor pentru reconstructive de o mie de miliarde de dolari. Germania va trebui să-și majoreze cheltuielile pentru apărare, în ciuda reticentei față de reînarmare. Iar China și SUA trebuie să găsească un echilibru între dependența lor comercială și politica ce le duce către dispută”, scrie Nancy Qian, profesor la Kellog School of Management de pe lângă Nortwestern University din Illinois.

Iran

”Protestele din Iran vor continua să fie pe prima pagina a ziarelor. Însă Republica Islamică va rezista, pentru că aceste proteste nu vor reuși să fractureze elementele regimului – de la milițiile Basij, până la Corpul Gărzilor Revoluționare. Politica Americii pentru Orientul Mijlociu se va schimba, pentru că Washingtonul se concentrează pe politica de mare putere și încearcă să uite de războaiele sale fără sfârșit. Aliați ai SUA precum Israel, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite se vor îndepărta de administrația Biden și își vor dori o revenire a lui Donald Trump la Casa Albă. Însă, indiferent de ce se întâmplă în SUA, aceste țări vor continua să-și întărească legăturile.

Țările mai puțin bogate din regiune, precum Algeria și Egipt, vor continua să bată pasul pe loc, pe măsură ce se va accelera trecerea de la hidrocarburi la energia verde. Aceste state o ales să folosească veniturile din petrol pentru a oferi subsidii și pentru a susține mari companii de stat și o birocrație extinsă, nu pentru a îmbunătăți educația, sănătatea și investițiile. Aceste țări vor fi lăsate în urma, iar sursele lor de venituri se vor împuțina”, scrie Barak Barfi, fost cercetător la ONG-ul New America și fost membru al Brookigns Institution.

America Latină

”Agravarea sărăciei la nivel global nu ține doar de statistică, este un semnal că urmează vremuri negre. Intrăm într-o perioadă cu datorii mari, cu slujbe precare, cu inflație, cu provocări generate de schimbările climatice, cu insecuritate alimentară.

Progresiștii pot fi încurajați de unele schimbări politice din America Latină, însă nemulțumirea socială, faptul că oamenii vor să vadă rezultate, a generat o presiune care amenință multe guverne. Lumea dezvoltată începe să se îndrepte din nou către America Latină în căutare de petrol, litiu și alimente, asta în timp ce America Latină are nevoie disperată de valută forte, pentru că se confruntă încă cu efectele economice ale pandemiei. Este o combinație letală. Asta înseamnă că, în timp ce liderii economiilor dezvoltate se întâlnesc prin stațiuni de lux pentru a semna pacte ”verzi”, în America Latină va continua politica prădătoare a industriei extractive”, scrie Mercedes D’Alessandro, fost ministru pentru Egalitate și Gen al Argentinei și profesor de ”Economie feministă” la Buenos Aires.