Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a precizat, luni, după ce premierul ungar Viktor Orban s-a afişat cu un fular având harta Ungariei Mari, că instituţia a transmis ambasadorului Ungariei la Bucureşti dezaprobarea fermă faţă de gestul oficialului ungar. ”Orice manifestare de tip revizionist, indiferent de forma pe care o îmbracă, este inacceptabilă, contrară realităţilor actuale şi angajamentelor asumate în comun de România şi Ungaria”, a subliniat MAE.
”Ca urmare a afişării Prim-ministrului Ungariei, domnul Viktor Orbán, cu un fular având imprimată harta Ungariei Mari la meciul de fotbal dintre naţionalele Ungariei şi Greciei, Ministerul Afacerilor Externe a transmis ambasadorului Ungariei la Bucureşti dezaprobarea fermă faţă de gestul oficialului ungar, atitudinea fiind în contrast evident cu atmosfera de deschidere şi relansare a dialogului bilateral manifestate cu ocazia recentelor consultări pe care ministrul român al afacerilor externe le-a avut la Budapesta, atât cu omologul ungar, cât şi cu premierul ungar”, a transmis, luni seară, MAE.
Potrivit sursei citate, ”orice manifestare de tip revizionist, indiferent de forma pe care o îmbracă, este inacceptabilă, contrară realităţilor actuale şi angajamentelor asumate în comun de România şi Ungaria de a construi o relaţie bilaterală în parametrii definitorii ai instrumentului de bază care guvernează relaţia bilaterală, anume Tratatul privind înţelegerea, cooperarea şi buna vecinătate între România şi Republica Ungaria, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996 şi respectiv ai Parteneriatului Strategic, de la care, în acest an, se împlinesc două decenii”.
Reclame
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Fondul Monetar Internațional (FMI) a afirmat că monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC) ar putea permite unui guvern să controleze pe ce-şi cheltuiesc oamenii banii câștigați cu greu.
Vorbind la reuniunea anuală a FMI şi a Băncii Mondiale din 15 octombrie, directorul general adjunct Bo Li a spus că o monedă digitală a unei bănci centrale ar putea îmbunătăți „incluziunea financiară” prin programabilitate.
„Un CBDC le poate permite agențiilor guvernamentale și jucătorilor din sectorul privat să programeze, să creeze contracte inteligente, să permită funcții de politică bine orientate”, a explicat Li.
„De pildă plăți sociale, cupoane de consum, bonuri de masă.”
„Prin programarea CBDC, acești bani pot fi direcționați în mod precis către categoriile sociale ce pot deține [CBDC] și pot fi stabilite clar modurile de folosire ale acestor bani, de exemplu pentru alimente.”
Li, care a intrat în rolul de director general adjunct la FMI la 23 august 2021, a adăugat că, permițând guvernului să ţintească clar către ceea ce au nevoie oamenii, acest lucru va permite guvernului respectiv să „îmbunătățească incluziunea financiară”.
Cu toate acestea, comentariile sale au atras rapid o reacție din partea experților, inclusiv a lui Nick Anthony, analist politic la Centrul pentru Alternative Monetare și Financiare al Institutului Cato.
Anthony a scris pe Twitter că comentariile directorului FMI au dezvăluit modul în care o CBDC „ar permite guvernului să controleze cu precizie pe ce pot și pe ce nu pot să-şi cheltuiască oamenii banii”.
Înainte de a se alătura FMI, Li a lucrat mulți ani la Banca Populară Chineză, potrivit site-ului oficial al FMI.
„Nu văd cum ar putea să vrea americanii asta”
Într-o postare ulterioară pe Twitter, Anthony a citat un comentariu făcut de Neel Kashkari, președintele Băncii Rezervei Federale din Minneapolis, scriind:
„Văd cum China este pentru acest lucru. Nu văd cum putea să vrea americanii asta.”
Anthony a remarcat, de asemenea, că „guvernele au un tipar istoric de utilizare abuzivă a acestor instrumente”, citând mișcarea premierului canadian Justin Trudeau de a îngheța conturile bancare ale protestatarilor împotriva vaccinului anti-COVID-19 la începutul acestui an.
Un raport din mai al Băncii Reglementărilor Internaționale (BRI) a constatat că aproape 90% dintre băncile centrale naționale intenționează să-și lanseze propria monedă digitală către publicul larg.
Printre ţările enumerate sunt şi Statele Unite, Washingtonul analizand în prezent posibilitățile de emitere a unei astfel de monede digitale, oficialii citând o serie de presupuse beneficii, cum ar fi tranzacții eficiente și cu costuri reduse, stimularea creșterii economice și accesul îmbunătățit la sistemul financiar.
Cu toate acestea, criticii se tem că CBDC-urile vor crește controlul guvernului asupra banilor, care ar putea fi folosiți ca instrument de discriminare financiară, urmărind simultan achizițiile și restricționând accesul la fonduri, lucrând astfel împotriva descentralizării, care este unul dintre principalele avantaje ale adoptării criptomonedelor.
Agustin Carstens, directorul general al BRI, remarca în 2021 că băncile centrale vor avea „control absolut asupra regulilor și reglementărilor care vor determina utilizarea acelei expresii a obligaţiei băncii centrale și apoi vor avea, de asemenea, tehnologia pentru a pune în aplicare acest lucru”.
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat, de asemenea, luna trecută că un CBDC nu va fi anonim și va fi verificat prin identitate, ceea ce înseamnă că detaliile privind tranzacțiile printr-un CBDC vor fi publice.
Banca Centrală Europeană (BCE) a reafirmat comentariile lui Powell la același eveniment Banque de France din 27 septembrie, președintele BCE, Christine Lagarde, declarând: „Nu ar exista anonimatul complet, așa cum este cu … bancnotele”.
Lagarde a adăugat însă că „ar fi un nivel limitat de dezvăluire și cu siguranță nu la nivelul băncii centrale”.
Numai atât?!
Trebuia interzis intrarea lui in Romania pe veci!