Termocentrala Mintia ajunge tot la fier vechi. Noii proprietari așteaptă investiții de la statul român

”Acum se negociază condițiile și, în cele 120 de zile de la câștigarea licitației, se va stabili dacă o vor cumpăra sau nu, că deocamdată au depus doar taxa de participare la licitație, de 10%. Potențialii proprietari iordanieni o să pună sigur condiția cu gazele și o să ceară și termene mai scurte, pe care statul român nu o să le îndeplinească, și atunci ies elegant din ecuație. Ca să construiască cele două centrale pe gaze la Mintia este nevoie de modificarea conductei de gaze, pentru un debit mărit, pentru că fără aceasta nu pot îndeplini condiția prevăzută în caietul de sarcini de a construi capacități de producție a 800 MWh pe gaze. Actualul grup de gaze, pe care Mintia deja îl are și autoritățile nu au vrut să-l folosească, producea cam 180 MWh. Pentru a produce mai mult, trebuie montată o altă conductă de gaze, cu o capacitate mai mare, pe o lungime de circa 50 km, până la Hațeg, și acolo să se racordeze la conducta BRUA”, ne-a declarat Cristian Iștoc, președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.

I-au expediat pe japonezi

Problema este că, și în condițiile în care BRUA este aproape de finalizare, este nevoie de operaționalizarea exploatării gazelor din Marea Neagră, la care termenul este incert, ne mai spune Cristian Iștoc. Acesta arată că, teoretic, Mintia s-ar putea alimenta și din magistrala de gaze din Vestul țării, dar iarna nu va putea face față, pentru că ar scădea foarte mult presiunea și ar rămâne populația fără gaze. ”De aceea este nevoie de o conductă nouă, este ceea ce am vrut să facem noi cu japonezii, care se bazau tot pe gazele din Marea Neagră. Chiar și Romgaz a vrut să facă la noi grup pe gaze de 400 MWh. În 2019 japonezii au făcut studiul la termocentrala Mintia și au spus că este rentabilă construirea grupului pe gaze, iar proiectul a fost aprobat în comisiile tehnice ale Ministerului Energiei și a fost ținut în sertare din mai 2020. Dacă s-ar fi demarat proiectul, aveam și finanțare de 85% de la japonezi. Când a văzut că este rentabil, Ministerul Energiei a zis că face cu Romgaz același grup de 400 MWh, dar, până la urmă, au rămas în aer toate”, ne-a precizat președintele Sindicatului Solidaritatea Hunedoara, Cristian Iștoc. Dacă Romgaz ar fi făcut proiectul, nu numai că termocentrala ar fi rămas la statul român, dar ar fi contribuit și la scăderea prețurilor la energie de pe piață.

Termocentrala de la Paroșeni, care face parte tot din Complexul Energetic Hunedoara, cu o capacitate de producție a energiei electrice de 110 MWh, stă mai mult oprită. Obiectivul este recent modernizat și corespunde cerințelor de mediu, însă administratorul special și administratorul judiciar refuză să contracteze cărbune din import, pentru funcționarea termocentralei. ”Am avut contract pentru cărbune din import, dar au renunțat la el. Preferă să o țină oprită ca să o ducă în faliment. La prețurile actuale, Paroșeniul ar fi obținut profit până acum, dar nu se vrea acest lucru. Au avut cărbunele în port, dar nu au mai vrut să-l ia. Obligația administratorilor era să o scoată din insolvență, nu să o falimenteze, dar așa au făcut și cu Mintia. Ăsta a fost scopul”, a mai afirmat Cristian Iștoc, liderul Sindicatului Solidaritatea Hunedoara.