de Gherghina Tofan
Născocesc și probează-armamente
În pământ și pe sânge străin,
Nemilos învrăjbesc continente
Ascunzând interesul hain.
Cei mai mulți, se prefac că le pasă
De dezastrul întregi-omeniri,
Nepăsarea și ura li-i crasă,
Căutând fără saț – stăpâniri.
Se-ntâlnesc tot mai des în congrese,
Risipind și puținul rămas,
Punând biruri, ce au să apese
Generații la rând – fără glas…
Și blestemul va fi peste noi
C-am tăcut si măcar n-am lucrat,
Ignorând pe flămânzi și pe goi,
Sub un cer pentru toți luminat.
Ne-amăgesc bombardând informații,
Mult prea lesne și fără ocol,
Încât astăzi suntem condamnații
Unui timp fără sens și control.
Adevăru-l rostim doar în șoaptă
Să nu fie cumva arestat,
Ne-am blindat cu metalică poartă,
Dar trecutul afară-i lăsat.
17.08 / 2011
din vol.
„Spre țãrmul liniștit”
