Un anunț de licitație publică al Hidroelectrica, din ziua de 7 septembrie 2022, demonstrează (dacă mai era nevoie) viteza de melc cu care se acționează în România când este vorba despre un obiectiv strategic, cum este Barajul Bicaz.
Conform anunțului, Barajul Bicaz are o fisură (dacă nu mai multe) din 30 decembrie 2021, când lumea se pregătea de revelion. Abia acum, în septembrie 2022, se organizează licitația pentru expertiza tehnică spre determinarea cauzelor. Hidroelectrica oferă 33.389 lei pentru această expertiză, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut, desigur.
”Expertiza va avea drept scop: – identificarea cauzelor care au determinat apariția debitelor in dispozitivele hidrometrice amplasate în Blocul 17, galerie de vizitare etaj II ; – evoluția posibilă cu implicațiile asupra exploatării în condiții de siguranță a barajului; – recomandarea soluțiilor de intervenție”. În rest, mulțumim pentru tăcere. În fond, nici nu era important….
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!
Sper să nu fie ceva laser…
Zic și eu… Pe model ,,Titanic”, se poate și asta…
https://adevarul.ro/stiri-locale/piatra-neamt/ce-se-intampla-in-interiorul-barajului-de-la-1832590.html
“Lucru cunoscut, barajul de la Bicaz nu e o structură monobloc, ci e realizat din 30 de blocuri de beton. În cursul vizitei, profesorilor li s-a explicat cum funcţionează această structură care, de dinafară, pare inertă.
„Între blocurile care alcătuiesc barajul sunt rosturi de dilataţie şi există o mişcare relativă între blocurile învecinate. Între rosturi, în galeriile de vizitare sunt nişte dispozitive mecanice, un fel de gheare, care arată orice fel de deplasare pe toate axele: orizontal, vertical şi în profunzime. Angajaţii fac măsurătorile acestea zilnic şi le înregistrează pentru a vedea dacă sunt în parametri. Mişcările vin din presiunea apei din lac, sau din modul în care se comportă roca în care e îngropat barajul. Fundaţia barajului are 30-40 de metri, nu e un baraj aşezat direct pe sol. Iar această rocă din fundaţie, în funcţie de apa freatică, de temperatura scoarţei, se modifică. Barajul tot timpul de foieşte, se aranjează, dar mişcările acestea sunt imperceptibile, sunt de ordinul centimetrilor”, mai spune profesorul Iacob.
Fiind cel mai vechi baraj din România, tehnica de construcţie s-a bazat pe experienţă sovietică de la alte structuri pe care le realizaseră în acele vremuri de după război. “