Era dominației germane s-a încheiat

Angela Merkel a fost proclamată ”lidera lumii libere”, după ce Barack Obama și-a încheiat al doilea mandat la Casa Albă.  Merkel a devenit simbolul ”ordinii liberale bazate pe reguli”, iar in multe analize din România cancelara nu era scoasă din onctuosul ”doamna Merkel”.

Acum, la nici un an după retragerea de la putere, Merkel este uitată, însă asta nu înseamnă ca nu are nimic a face cu criza prin care trece Germania. Dimpotrivă, cancelarii Gerhard Schroeder și Angela Merkel sunt cei care au dus la extrem dependența energetică de Rusia a celei mai mari economii europene. Social-democratul Schroeder a început, iar creștin-democrata Merkel a continuat atragerea ecologiștilor la guvernare prin adoptarea unor politici verzi hazardate, care au lăsat Germania fără esențiala energie nucleară. Tot mult lăudata Merkel este cea a lăsat ca economia germană să se alimenteze cu amintirea gloriei deceniilor trecute, adaptându-se extrem de puțin noii revoluții industriale digitale. Liderii marilor companii germane ce începe să fie depășită de vremuri sunt reprezentați de partidele ”acceptabile” și de presa ”acceptabilă” din țară, care au susținut constant argumentele nu tocmai câștigătoare ale acestor mari companii.

Într-un interviu pentru UnHerd, sociologul german Wolfgang Steeck face o analiză foarte critică a situației țării sale.

”Clasa tehnocraților tinde să venereze statul german pentru eficiență, pragmatism, pentru liberalism și modestia postbelică. Fosta cancelară Angela Merkel a fost considerată de tehnocrați un simbol acestui stat german: puternică, raționala, cu o demnitate rece la care orice lider ar trebui să aspire. Volumul ”Cum reușesc germanii să facă lucrurile mai bine: lecții dintr-o țară matură”, publicat de John Kampfner în 2021, a fost apogeul acestor lingușeli”, scrie Unherd.

Însă puține cărți s-au demodat atât de repede precum cea scrisa de Kampfner. În ultima săptămână, economia Germaniei a intrat complet în criză. Prețul electricității explodează, acum fiind de 14 ori mai mare decât media anilor trecuți. Este estimată o recesiune, iar inflația este deja în creștere. Euro a fost depășit de dolar pentru prima data de la lansarea monedei unice. Cea mai mare parte a germanilor nu sunt mulțumiți de prestația guvernului lor. Ce s-a întâmplat cu această poveste de succes a Europei moderne?

Profesorul Wolfgang Streeck, specializat în istoria economiei, a fost un critic al Merkel-maniei și nu a cochetat niciodată cu școala de gândire ale lui Kampfner. Streeck consideră acum că dominația germană în Europa se va încheia ca urmare a unor mari erori de politică și a destrămării ”economiei globalizate”. Căderea în dizgrație a Germaniei și efectele sale vor fi foarte puternic resimțite. Pe fondul războiului din Ucraina, Europa independentă strategic se va baza tot mai mult pe America, iar forța Uniunii Europene se va reduce.

Dispar și condițiile care au dus la ascensiunea astronomică a Germaniei – economia globalizată, barierele comerciale aproape inexistente, o monedă euro menținută în mod artificial cât mai jos. Astăzi, optimismul care înconjura economia Germaniei și statutul său de țara care este prea mare pentru a se prăbuși sunt privite ca niște naivități.

”A existat convingerea că economia globală fără frontiere în care a prosperat Germania va exista mereu. Cu alte cuvinte, s-a crezut că globalizarea a atins un nivel începând de la care este ireversibilă”, spune Streeck. Însă, după 30 de ani, vedem că economia globalizată esențiala pentru succesul Germaniei este foarte sensibilă la ”crize și întreruperi”. Asta se vede cel mai bine în undele de șoc ale invaziei ruse în Ucraina, în tensiunile dintre Vest și China, în întreruperea lanțurilor de aprovizionare din cauza pandemiei.

”Auzim că nu ar mai trebui sa facem comerț cu China. Imaginați-vă că o companie precum Volkswagen, care vinde în China mai mult decât în orice altă parte a lumii, ar avea mari probleme dacă piața chineză se va închide pentru produsele germane, la fel cum piața rusă este închisă acum pentru produsele germane”, spune Streeck.

Germania se va confrunta cu necesitatea unei ”enorme adaptări” pe măsură ce pălește utopia globalizării permanente.

În primul rând, Germania va trebui să înfrunte o iarna care poate aduce o criză energetică nemaivăzută de generații întregi. Dependența Germaniei de gazele din Rusia va face ca lucrurile să fie foarte grele, iar asta ar trebui interpretat drept unul dintre cele mai proaste exemple de gândire pe termen scurt în istoria politică. Verzii sunt împotriva energiei nucleare prin AND-ul lor. Începând din 1970, social-democrații și creștin-democrații germani s-au bătut pentru a-i introduce pe Verzi în coalițiile lor, iar prețul pe care l-au plătit a fost adoptarea unei politici împotriva energiei nucleare.

Când a venit la putere, Angela Merkel era suportera a energiei nucleare. Însa când a vrut să-i ia pe Verzi ca parteneri de coaliție, în locul social-democraților, Merkel a început ”denuclearizarea”. ”Acesta este motivul pentru care Germania trebuie să cumpere o buna parte din energie din alte părți. Pentru că nu mai poate produce energie”, spune Steeck.

Consecințele acestei crize în ce privește Uniunea Europeana vor fi profunde. Germania și Franța sunt puterile centrale ale unei Uniuni ce seamănă cu un imperiu condus de la centru, însă în care periferia a avut parte și ea de beneficii. Însă ce se va întâmpla cu periferia în momentul în care centrul se va prăbuși?

”UE este deja in pragul dezintegrării. Gândiți-vă la țările din Est – Ungaria joaca rolul celui care strică cheful altora. Polonia are propriile idei despre ce anume este UE. Iar sentimentul anti-german, atât în Est, cât și în Sudul Europei – crește tot mai mult. Între timp, Marea Britanie a părăsit UE”, spune Streeck.

Simultan, se aud apeluri pentru primirea în UE a Ucrainei și a câtorva state din Balcanii de Vest. Aceste țări vor trebui să primească subsidii importante de la economiile de le centru și, în plus, aceste țări vor schimba raportul de putere în Consiliu, iar întregul sistem nu va mai fi sustenabil din punct de vedere politic.

”Prin urmare, consider că UE își va pierde importanța în ochii statelor membre, printr-un proces lent de degradare, prin apariția unor grupuri de state membre care vor lua propriile decizii, precum țările estice, mediteraneene”, spune Streeck.

Poate chiar și Germania va întoarce spatele Uniunii Europene. Streeck ne spune că nu trebuie exclus un asemenea scenariu. La începutul mandatului său, Donald Trump moștenise o țară într-o situație dificilă. Alegându-l pe Trump, electoratul american a transmis că dorește un guvern care să nu aibă grijă de un imperiu, ci de America însăși. Aceasta a fost ideea America First. America lui Trump nu spunea ”acum mergem să cucerim restul lumii”, ci ”acum trebuie să avem grijă de propria noastră țară”.

Războiul din Ucraina poate fi catalizatorul unei mișcări „Germania First”. În ciuda primelor estimări că invazia rusă se va încheia după doar trei săptămâni, acum scenariul cel mai probabil este al unui îndelungat război de uzura. ”De regulă, războaiele durează mai mult decât se așteaptă oamenii – războaiele se autoalimentează și cu cat devin mai dificile, cu atât mai greu este de ajuns la un acord”, spune Streeck.

Cum războiul va mai dura, dinamica puterilor globale se va radicaliza. Eurasia se va scinda. De o parte va fi ”alianța ruso-chineză, unde China va fi vioara întâi”. De cealaltă parte va fi o Europă cu puțină autonomie strategică, care va avea rolul unei forte auxiliare în ”viitoarea bătălie dintre SUA și China”.

Germania va avea un rol strategic și economic diminuat, iar statutul sau de superputere europeană va fi o victimă a schimbărilor radicale din lume. Economia globală în actuala sa formă este nesustenabilă. Ea va fi înlocuită de o lume bifucată, cu o sferă de influență a Americi și una a Chinei. Între ele va sta o Europă slăbită și scindată, forțată să graviteze pe orbita Statelor Unite”, mai spune profesorul Wolfgang Streeck.