X

România rămâne fără ingineri. Alianţa Română a Universităţilor Tehnice atrage atenţia că suntem într-o nouă criză periculoasă

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

Cele mai mari universităţi tehnice din România trag un semnal de alarmă: în ultimii 30 de ani au părăsit ţara 200.000 de ingineri, iar curând criza de resurse umane va pune în pericol dezvoltarea ţării. De aceea, elevii de gimnaziu sunt încurajaţi să studieze ştiinţele exacte şi ingineria.

Suntem în pragul unei noi revoluţii industriale, trebuie să investim în ingineri dacă vrem dezvoltare în viitor. Şi asta înseamnă specialişti nu doar în ştiinţa calculatoarelor, ci şi în automatizări industriale, robotică, electronică, autovehicule electrice, energii regenerabile, sisteme flexibile de fabricaţie, clădiri inteligente, cybersecurity, inteligenţă artificială, blockchain. Acesta este semnalul de alarmă tras de Alianţa Română a Universităţilor Tehnice – ARUT – constituită din cele cinci mari instituţii tradiţionale de învăţământ tehnic respectiv: Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Universitatea „Politehnica” din Timişoara şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti. De unde vine criza „Nu există niciun fel de industrie care să poată fi dezvoltată fără prezenţa inginerilor, fie că vorbim de zona economică sau de drept. Tot trebuie să fie în spate un inginer care să ţină baze de date, harduri etc. Şi activitatea artistică nu se poate derula fără ingineri de sunet, inginer de scenă, fără să mai vorbesc de producţia nouă de filme care înseamnă tehnologie de ultimă oră. Şi medicina are în spate o mare masă de ingineri care produc toate echipamentele şi gestionează toată infrastructura necesară. Este evident că ingineria e motorul de dezvoltare al unei societăţi şi suntem în acest moment într-unul de criză. Şi în următorii 30 de ani, fără tehnologie nu se va putea dezvolta economia”, argumentează Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, cea mai mare fabrică de ingineri din ţară.

Suntem într-un moment de criză, a mai spus rectorul bucureştean, pentru că foarte mulţi ingineri au părăsit România: „În ultimii 30 de ani, am pierdut 200.000 de ingineri şi 20.000 de medici, pe de o parte, iar pe de alta, suntem într-o perioadă în care statul român nu mai investeşte în această zonă. Presiunea asupra universităţilor este enormă. Companiile solicită în mod constant zeci de mii de absolvenţi de inginerie. La Politehnica din Bucureşti, ca să vă dau un exemplu concret, iar noi nu reuşim să producem mai mult de 3.500-3.600 de absolvenţi pe an. Repet, suntem într-o criză majoră. Societatea românească trebuie să explice oamenilor, tinerilor, cât de importantă este ingineria. Şi nu vorbim doar de Politehnica din Bucureşti, vorbim de toate specializările tehnice din ţară”, adaugă Mihnea Costoiu.

Tehnologia se schimbă şi încă repede şi este nevoie de ingineri, nu doar la Bucureşti, atrage atenţia rectorul. „Nemaivorbind de faptul că este o criză majoră în sistemul preuniversitar în care tinerii nu mai învaţă matematică, fizică, chimie, biologie, tehnologiile. Toţi specialiştii din toată lume vorbesc de 30 de ani despre STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics. Şi noi nu facem nimic. Acesta este demersul nostru”, a subliniat rectorul Politehnicii Bucureşti.

„Trebuie să sprijinim tinerii“

Pentru a schimba situaţia, tinerii şi domeniile tehnice trebuie sprijinite, pentru că este la fel de acută problema şi la fizică şi la chimie şi la biologie şi la matematică. ARUT a cerut implementarea unui Program naţional de încurajare a elevilor din gimnaziu şi liceu să studieze ştiinţele exacte şi ingineria. Ce ar însemna acest lucru? „În primul rând, un program care să vizeze dotarea de laboratoare, programe speciale destinate unor cluburi de robotică, de exemplu. Sau de tehnologie. În toate instituţiile din ţară. Şi există şi capacitate şi există şi bani din PNRR şi din programele operaţionale actuale şi viitoare, pentru că nu s-au cheltuit suficient de mulţi bani. Deci, trebuie reaşezate lucrurile. Apoi e vorba de stimularea elevilor de a face mai multe materii şi mai serios, instruirea profesorilor.

Din nefericire, profesorii de fizică, nu toţi, dar mulţi, nu mai reuşesc să-şi facă materia atractivă. Şi simţim asta pentru că, din nefericire, vin în universitate şi tineri care dau examen şi la fizică şi la chimie şi la informatică şi nivelul acestora scade an de an de mulţi ani”, mai spune Mihnea Costoiu.

La rândul lor, universităţile ar avea nevoie de dotări tehnice permanente, problema fiind că tehnologiile se schimbă foarte repede. „E nevoie de facilităţi acordate companiilor să vină lângă noi. Poate că nu are Guvernul bani să ne dea pentru noi laboratoare de robotică, dar putem să creăm mecanisme financiare prin care companiile care vin alături de noi să fie stimulate să investească în educaţie. Şi nu în ultimul rând, finanţarea acestor domenii STEM trebuie să fie suplimentată. Nu putem să avem performanţe investind doar în ştiinţe umaniste şi să aşteptăm să dezvoltăm România. Nu vreau să jignesc colegii din zona umanistă. O ţară fără medici nu poate să existe, o ţară fără filosofi sau poeţi este de neconceput, dar e importantă proporţia”, conchide rectorul bucureştean.

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

5 comentarii

  1. Aveam în 1990, in anul intâi, un profesor la Universitatea Tehnica, pe nume Mehedințeanu; precis si sistematic până la pedanterie–pregătea tabla cu desene și cu schema cursului cu o jumatate de oră inaintea ajungerii noastre în amfiteatru, care ne-a spus atunci : Voi acum intrați intr-o era grea pentru ingineri, piața muncii pentru voi se restrange tot mai mult și veți fi căutați abia peste opt sau zece ani.
    A fost mai mult decât profetic în spusele sale. În mai puțin de cinci ani de la absolvire, am plecat în străinătate, pentru câțiva ani buni. Când m-am întors- la jumătatea anilor 2000, multinaționalele căutau ingineri pentru fabricile deschise de ele în România.

  2. N-au nevoie întreprinderile de ingineri, pentru ei mult mai de preț sunt muncitorii fără studii superioare(de inginerie). Iată că încet-încet situația începe să se schimbe, vine încetișor nevoia de ingineri. Bine că vine, căci prea mulți ingineri au fost umiliți de patronii români până azi. Au plecat peste graniță fiindcă în România nu dădeau patronii prea multe parale pe ei. Acum și-i doresc și nu-i mai au. Așa se întâmplă de regulă, când îi ai nu dai dou bani pe ei, iar când îți “frige buza” nu-i mai ai, adică te învață viața să prețuiești valoarea fiecărui om. Între timp, văzând că nu se mai cer ingineri, unii s-au re(poli)calificat, mulți accesând zona umanistă, Dumnezeu nelăsându-i astfel fără o sursă de trai. Mă bucur că în sfârșit a început să le crească valoarea la “bursa” locurilor de muncă, căci nici ei, inginerii, n-au jucat țurca în toți acei 5 sau 6 ani de studii politehnice, după cum le-au urmat la zi sau la seral, astăzi durata studiilor fiind de doar 3 ani. Mulțumim Doamne!

    1. @Baltag Lica:
      Ceea ce ati scris in comentariul de mai sus, ar fi fost de actualitate acum vreo 20 de ani (prin anii 2000-2003 cautau la greu muncitori cu inalta calificare dar, la orizont, incepea sa se intrevada si o cerere de ingineri). In prezent insa, nevoia de ingineri este acuta (si, bineinteles, nici ca muncitor calificat nu ramai pe drumuri).

  3. La noi in domeniul construcțiilor hidrotehnice jalea…e și mai jale. Chiar se vorbește de desființarea Facultății de Hidrotehnică din cadrul UTCB (în Europa, numai Olanda și România au Facultăți dedicate domeniului hidrotehnic). S-ar înființa (?) niște secții pe la facultățile de Drumuri și Poduri și Civile- regularizări de râuri, amenajarea albiilor in zona podurilor și podețelor, etc. Nu o să mai avem în curând tineri ingineri în domeniul barajelor, hidrocentralelor, amenajărilor portuare și a căilor navigabile. Generațiile următoare or să se uite la Bicaz, Porțile de Fier, porturile Constanța și Midia sau ecluzele de pe canalele dunărene ca la piramide, întrebându-se cum de au reușit românii să construiască așa ceva. Asta face parte din “Plan”. UE te vrea prost (din punct de vedere tehnic). Iar de slugoii de la Putere, nu mai are rost să vorbim. Ce ironie…în ziua în care am predat detaliile de execuție pentru captarea suplimentară din cadrul amenajării Bumbești-Livezeni, 17 decembrie 2017, Tribunalul București a admis cererea ONG-ului de a bloca lucrările (executate in proporție de 90%).

Dă-i un răspuns lui San Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button