Un primar dintr-o localitate ucraineană a instalat un banner uriaș cu mesajul: „Basarabia este Ucraina!”

Jurnalistul român, Marian Gherman, care a locuit în Ucraina până recent, a explicat că mesajul a fost pus de primarul unei comune din acea parte a Basarabiei care se află în componența Ucrainei.

„Este o declarație a unui primar dintr-o localitate basarabeană, care acum face parte din regiunea Odesa, Ucraina. Citită din Ucraina – primarul este văzut ca un erou, pentru că spune – nu vom da Basarabia rușilor, vom lupta sa fie în componența Ucrainei. Deci, nu vom da localitatea lui Putin. Citita din România sau R. Moldova – pare o provocare. Dacă în ultimii 25 de ani nu a fost vreun demnitar român acolo, nu a înființat vreun ziar care să le explice oamenilor că Basarabia nu înseamnă doar o fostă gubernie rusească – nu e vina primarului”, a explicat Gherman.

Autoritățile ucrainene au instalat, la intrarea în Odessa, un banner uriaș cu mesajul „Basarabia este Ucraina”. Dacă de-a lungul timpului și al istoriei, ne-am obișnuit cu mesajul „Basarabia este România”, iată că Ucraina are alte idei. Anunțul a fost făcut de avocatul basarabean Iulian Rusanovschi, pe facebook. Avocatul, un binecunoscut promotor al cauzei românești peste Prut, a amintit de toate șicanele pe care le-a făcut Ucraina la adresa țării noastre, de-a lungul timpului. Cel mai recent incident fiind acela în care autoritățile ucrainene au eliminat mesajul care atesta originea românească a orașului Cernăuți.

„La intrare în Odessa a fost instalat un banner cu mesajul „Basarabia e Ucraina”. Și asta după ce bannerul din Cernăuți care amintea de Alexandru cel Bun a fost scos și înlocuit cu drapelul Ucrainei, ca „recunoștință” pentru ajutorul uriaș pe care România la acordat Ucrainei după începerea războiului.

Totuși acest banner mărturisește două adevăruri:

1. Dezinteresul aproape total al guvernanților români de la București fata de românii din afara granițelor (în sudul Basarabiei și Cernăuți sunt peste 500,000 de romani), care merge cot la cot cu o politica externa docilă unor interese străine.
2. Percepția liderilor ucraineni asupra Basarabiei, buneii cărora au încercat sa transforme Basarabia ca parte componenta a Ucrainei la 1917 (când au arborat drapelul Ucrainei pe Casa Sfatului Țării), părintii cărora au subscris pactului Molotov Ribbentrop prin încorporarea județului Hotin (parțial), Cetatea Albă și Ismail dar și a Nordului Bucovinei in componenta RSS Ucrainene (sa nu uitam ca in perioada 1944-1967 in RSS Moldoveneasca sa aplicat Codul penal al Ucrainei), lideri care au permis Rusiei in 1992 sa transporte echipament militar pentru conflictul armat ce avea sa înceapă in Transnistria. Aceleași intenții s-au materializat si prin mutarea hotarelor in interiorul R. Moldova dupa destrămarea URSS (la Cotul Pisicii spre exemplu), acapararea celor 7km de drum de la Palanca, a barajului de la Naslavcea, deschiderea focului asupra grănicerilor români pe Dunăre la Bistroe (in 2002), deznaționalizarea romanilor din Cernăuți si Sudul Basarabiei prin închiderea abuziva a școlilor românești etc”, a explicat Iulian Rusanovschi.