Experimentul Sri Lanka arată foarte clar care va fi viitorul Europei și al României, în contextul impunerii Green Deal. Țara asiatică a adoptat, anul trecut, primul program de agricultură 100% organică și a impus o interdicție la nivel național asupra îngrășămintelor chimice și a pesticidelor. Consecința a fost o scădere cu 50% a producției agricole, o explozie a prețurilor la alimente și falimentul economic al statului.
Revoltele din Sri Lanka, după ce statul a declarat, oficial, falimentul, și situația disperată a populației au fost cauzate de impunerea, probabil din afară, a unei politici agricole 100% ecologică. Astfel, din iunie 2021, îngrășămintele și pesticidele au fost interzise în totalitate, politicienii ignorând criticile din partea comunității științifice și agricole, care au semnalat riscurile majore de prăbușire a agriculturii.
Plasată pe locul trei la nivel mondial în exportul ceaiului, Sri Lanka s-a confruntat rapid și cu o devalorizare a monedei naționale, pe fondul scăderii producției. La doar 6 luni de la interzicerea îngrășămintelor și pesticidelor, producția agricolă în Sri Lanka a scăzut cu 50%, țara confruntându-se cu o lipsă acută de alimente la sfârșitul anului trecut. Totodată, s-a constatat că agricultura complet organică este de 10 ori mai scumpă. Șeful băncii centrale a demisionat din cauza crizei, iar președintele a declarat starea de urgență din cauza crizei, încercând să interzică „acumularea alimentelor”.
Pe la mijlocul lunii octombrie 2021, interdicția utilizării de pesticide și îngrășăminte a fost ridicată în mare măsură pentru anumite culturi, până când insula va fi capabilă să producă suficient îngrășământ organic, însă răul fusese deja produs, iar ieșirea din criză este marcată de incertitudine. Anul acesta, guvernul din Sri Lanka anunțase o compensație de 200 de milioane de dolari pentru peste un milion de fermieri care au pierdut recoltele ca urmare a interdicției.
O catastrofă previzibilă
În mai 2022, Sri Lanka a intrat în incapacitate de plată pentru că nu și-a putut achita împrumuturile către creditorii internaționali, reprezentanții FMI demarând procedurile pentru negocierea unui pachet de salvare de 3 miliarde de dolari. Guvernul a încercat să obțină ajutor în privința importului de bunuri esențiale din partea Chinei și Indiei, statul având nevoie de cel puțin 5 miliarde de dolari pentru a plăti importurile de alimente, combustibili și îngrășăminte în următoarele șase luni. Totodată, guvernul a cerut fermierilor să cultive cât mai mult orez și a acordat o zi liberă pe săptămână bugetarilor pentru a lucra pământul. Sri Lanka are o industrie a confecțiilor foarte dezvoltată și produce și exportă material lemnos, fosfați naturali, pietre prețioase, nisipuri metalifere, caolin etc. În ce privește producția agricolă, țara asiatică se afla pe primele locuri la exportul de orez, cartofi, legume, ceai, cauciuc natural, cafea, cacao, arahide, mangă, ananas, citrice, nuci de cocos și scorțișoară și nucșoară, la acestea din urmă ocupând locurile 3 și 1 la nivel mondial.
Urmează România?
În condițiile în care România utilizează cele mai puține îngrășăminte și pesticide dintre țările UE, Comisia Europeană ne impune reducerea cu 35% a acestora, și cu 50% până în 2030, fapt care va avea un impact devastator asupra productivității și eficienței. Europarlamentarul Carmen Avram a etichetat intenția Comisiei Europene drept nerealistă. ”România ar rămâne cu de patru ori mai puţină substanţă decât e necesar pentru un randament mediu la hectar. Producţia sustenabilă ar putea rămâne un vis, hrana, o marfă de lux, iar mii de fermieri riscă să falimenteze. O propunere realistă ar trebui să plece de la premisa simplă – să nu ne autodistrugem – şi de la o întrebare: chiar vrem să suplimentăm golurile lăsate de fermierii noştri cu importuri, la standarde îndoielnice şi cu impact mai mare asupra mediului?”, a afirmat Carmen Avram, într-o poziție prezentată în Parlamentul European.
