Curtea Constituțională a României a hotărât că furnizorii de telefonie nu mai pot livra organelor judiciare și nici serviciilor de informații nicio informație referitoare la listingurile comunicațiilor mobile ale persoanelor din România, inclusiv modalități de plată, echipamente și adrese IP. De asemenea, companiile de telefonie pot reține doar datele pentru facturare sau comercializare doar cu consimțământul clienților.
Un fapt desebit de grav remarcat de CCR este că statul român omite să reglementeze reținerea și stocarea informațiilor. CCR a constatat că: „CJUE a constatat în 2014 că este neconstituțională Directiva CE în domeniu. Activitatea de reținere și folosire a datelor din comunicațiile electronice „devine lipsită de temei juridic, atât din punct de vedere al dreptului european, cât și al celui național”. Potrivit CCR, legea 152 (privitoare la obținerea și prelucrarea datelor, n.red.) CPP rămâne fără aplicabilitate practică și că nu mai există o lege specială care să facă referire la reținerea datelor.
Legea este inițiativa fostuui Ministru al Comunicațiilor, Tanczos Barna. Dacă legea ar fi intrat în vigoare, Guvernul s-ar fi făcut vinovat de grave ncălcări ale vieții private, intime și de familie, dar și a secretului corespondenței. Legea urmărea să oblige operatorii de telecomunicații să pună la dispoziția procurorilor și SRI conversațiile de pe aplicațiile WhatsApp, Telegram, Sigan, Facebook, Messenger.
Este ideea pe care se centrează argumentația Curții Constitutțonale a României iî Decizia nr. 295 din 18 mai 2022, prin care CCR a declarat parțial neconstituțional proiectul Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul comunicațiilor electronice pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice. Pe scurt: Legea Big Brother pe Whatsapp. Decizia CCR 295/2022 este cu atât mai duăa, cu cât ea a fost adoptată în unanimitate – deci inclusiv cu voturile judecatoarelor Livia Stanciu și Simina Tănăsescu, numite la Curte de către Klaus Iohannis.
Situatia este cu atât mai gravă, cu cât în cei 8 ani care s-au scurs de la Decizia 440/2014, Parlamentul nu a mișcat un deget pentru punerea în acord a legislației cu jurisprudența CCR. De aceea a fost posibil acest abuz din partea Guvernului, subliniază Curtea. Cealalta parte a Deciziei CCR nr. 295/2022 se referă la protejarea spațiilor verzi – mai precis, la împiedicarea distrugerii lor, prin amplasarea de antene și alte echipamente de telecomunicații.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
