Conservatorii americani denunță albirea Ucrainei corupte. Războiul face parte dintr-o luptă globală între democrație și autoritarism!

Ucraina nu este un simbol al libertății și al democrației liberale, este de părere Ted Galen Carpenter, cercetător în studii de securitate la Institutul Cato,fiind autorul a 12 cărți și a peste 850 de articole de geopolitică. Cea mai recentă carte a sa este „NATO: Dinosaurul periculos” (2019). Declarațiile oficialilor din SUA și ale altor lideri occidentali, precum și știrile din mass-media au creat o imagine uluitor de înșelătoare a Ucrainei, spune publicistul și cercetătorul de la Cato.

„A existat un efort concertat pentru a prezenta țara nu numai ca o victimă a agresiunii brutale rusești, ci ca pe un bastion curajos și nobil al libertății și democrației. Narativul convențional ne-ar face să credem că Ucraina este o versiune est-europeană a Danemarcei,” susține în cel mai recent editorial „Albind corupția din Ucraina,” publicat recent în The American Conservative.

Promotorii acestui narativ susțin că războiul în desfășurare nu este doar o ceartă între Rusia și Ucraina cu privire la ambițiile Kievului de a se alătura NATO sau o bătălie pentru ambițiile teritoriale ale Moscovei în Crimeea și Donbas. Nu, insistă ei – războiul face parte dintr-o luptă globală între democrație și autoritarism, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski este demn de moștenirea lui Winston Churchill. Președintele Biden, în declarațiile sale din 26 martie despre război, a spus că acest conflict este „o bătălie între democrație și autocrație, între libertate și represiune, între o ordine bazată pe reguli și una guvernată de forța brută.”

John Blake de la CNN a comparat literalmente cauza Ucrainei cu cea a Americii în războiul său revoluționar. El a susținut că ucrainenii „își construiesc propriile monumente pentru democrație, cu sângele lor. „Curajul poporului ucrainean este o amintire a ceea ce a fost SUA – un „far al libertății”, în care practic fiecare școlar a memorat poemul „Imnul Concordiei”, înscris la baza statuii Minute Man,” mai relatează comentatorul.

Într-un articol de opinie al ziarului „USA Today” din 26 martie, John M. Bridgeland, directorul Consiliului de politică internă a Casei Albe, sub președintele George W. Bush, și-a exprimat, în mod similar, admirația adulată pentru presupusul angajament al Ucrainei și lui Zelenski față de democrație. „Lumea vede curajul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și al poporului ucrainean, care este dispus să moară pentru a-și apăra democrația și libertatea,” a scris el. Într-adevăr, Bridgeland a spus: „Niciun cost nu este prea mare [pentru ucraineni] pentru a-și apăra democrația și iubita Ucraină.”

Ideea că Ucraina a fost un model democratic care l-a îngrozit pe Putin poate fi un mit reconfortant pentru politicienii și experții americani, dar este un mit, mai spune Carpanter. „Ucraina este departe de a fi un model democrat-capitalist și un magnet irezistibil pentru ruși. Realitatea este mai tulbure și îngrijorătoare: Ucraina a fost de multă vreme una dintre cele mai corupte țări din sistemul internațional. În raportul său anual publicat în ianuarie 2022, Transparency International a clasat Ucraina pe locul 123 din cele 180 de țări examinate, cu un scor de 32 pe o scară de la 1 la 100 de puncte. Prin comparație, Rusia – considerată coruptă până la măduvă – s-a clasat doar puțin mai jos, pe locul 139, cu un scor de 29.

Bilanțul Ucrainei în ceea ce privește protejarea democrației și a libertăților civile nu este cu mult mai bun decât performanța sa în materie de corupție. În raportul Freedom House din 2022, Ucraina figurează în categoria „parțial liberă”, cu un scor de 61 dintr-un posibil 100. Alte țări din această categorie includ bastioane ale democrației liberale precum Filipinele lui Rodrigo Duterte (55), Serbia (62), Ungaria (59) și Singapore (47). Interesant este că Ungaria – care a fost ținta criticilor vitriolante ale progresiștilor din Occident – din cauza politicilor sociale conservatoare ale premierului Viktor Orban – se situează cu opt puncte mai sus decât Ucraina, care primește laude din partea acelorași facțiuni ideologice occidentale.

Chiar înainte de izbucnirea războiului, au existat multe excese de autoritarism în guvernarea politică a Ucrainei. La doar câteva luni după revoluția EuroMaidan din 2014, s-au remarcat eforturi pentru a reduce la tăcere criticii. Oficialii ucraineni au hărțuit, de asemenea, dizidenții politici, au adoptat măsuri de cenzură și au interzis jurnaliștilor străini accesul la documente oficiale. Astfel de acțiuni au fost criticate de Amnesty International, Human Rights Watch, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și alți observatori independenți. Batalionul neo-nazist Azov, parte integrantă a aparatului militar și de securitate al președintelui Petro Poroșenko, și-a păstrat acest rol și în timpul președinției lui Zelenski.

Într-adevăr, unele măsuri represive s-au adâncit sub Zelenski, chiar înainte de izbucnirea războiului cu Rusia. În februarie 2021, guvernul ucrainean a închis mai multe instituții de presă independente (în mare parte, dar nu în întregime pro-ruse). Zelenski a folosit războiul ca o justificare pentru scoaterea în afara legii a 11 partide de opoziție și naționalizarea mai multor instituții media. Acestea sunt măsuri sunt potrivinice unei democrații, chiar și în timp de război.