X

Milioane de refugiați înfometati în Germania?

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

După creșterea uriașă a prețurilor la îngrășăminte din 2019 și mai ales pe parcursul anului 2021, lumea se confruntă cu o scădere semnificativă a producției alimentare globale în 2022, într-un moment în care Afganistanul, Yemenul și alte șase țări din Africa și din alte părți sunt deja afectate de foame în masă.

La ONU avisa: Puede venir una hambruna de proporciones bíblicas – Divagaciones en el Cinosargo

Dacă nu se iau măsuri drastice acum pentru a inversa acest proces, peste 100 milioane persoane ar putea fi adăugate celor expuși riscului de foamete în acest an. Conform ultimei estimări a Programului Alimentar Mondial și a directorului său David Beasley, există deja peste 200 de milioane de persoane. Cauzele fundamentale ale ravagiilor foametei și înfometării sunt în primul rând un model economic eșuat care trebuie înlocuit; dar în Afganistan cauzele sunt pervers geopolitice și trebuie să punem capăt acestor sancțiuni acum.

În ceea ce privește eșecul economic, indicele global al prețurilor la îngrășăminte al Băncii Mondiale, care a fost la 66,24 în aprilie 2020 și a crescut lent, dar constant la 82,96 până în ianuarie 2021 și a explodat la 208,01 în decembrie 2021, s-a triplat în peste 20 de luni. Creșterea de 60% din ultimele două luni ale anului 2021 a lovit în mod deosebit fermierii din întreaga lume. Situația lor este și mai gravă în emisfera nordică, unde îngrășămintele (și pesticidele) sunt complet inaccesibile pentru plantarea de primăvară. Un articol din 21 ianuarie din Wall Street Journal, intitulat „Prețurile îngrășămintelor cresc prețurile alimentelor, iar fermele se ruinează” raportează că, deși prețurile la alimente la nivel mondial sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, dar având în vedere prețurile îngrășămintelor și accesibilitatea lor, inflația alimentară în creștere aproape sigur va continua până în 2022.

Acest lucru ar „exacerba foamea deja acută în unele părți ale lumii”, se arată în raport.

Producția globală de grâu va scădea cu 10 milioane de tone în 2022, potrivit firmei franceze de cercetare agricolă Gritel. Impactul asupra producției de porumb va fi și mai grav. Costurile de producție ale porumbului cresc cu 15-20% în principalele țări producătoare, Statele Unite și Ucraina. În 2022, sunt așteptate randamente mai mici pentru multe produse alimentare și agricole din întreaga lume. Cu foametea deja răspândită în 2020 și 2021 și pierderea muncii agricole informale în țările în curs de dezvoltare, 2022 ar putea înregistra penurie de alimente la nivel mondial.

Potrivit Centrului Internațional pentru Dezvoltarea Îngrășămintelor, numai în Africa, prețurile excesive la îngrășăminte ar putea duce la o scădere a producției agricole „egale cu nevoile alimentare a 100 de milioane de oameni”.

Deși această creștere uriașă a prețurilor la îngrășăminte coincide și este agravată de creșterea bruscă a prețurilor la gaze naturale, este mult mai mare, mult mai amplă și mai distribuită la nivel global decât creșterea prețurilor la gaze naturale. După cum subliniază producătorii de porumb din SUA, creșterea prețurilor la gaze nu este principala cauză a șocului îngrășămintelor și a scăderii producției de alimente.

Pe măsură ce utilizarea și prețurile îngrășămintelor au crescut în 2019, Federația Internațională a Îngrășămintelor a prezis că producția și utilizarea la nivel mondial vor scădea după 2019, ceea ce s-a întâmplat, cu aproximativ 10% între 2020 și 2021. Creșterea uriașă a prețurilor la îngrășăminte după 2019 a fost însoțită de creșteri ale întregii game de materii prime pentru industrie și agricultură; Cauza acesteia a fost tipărirea de bani nestăpânită a marilor bănci centrale transatlantice de la sfârșitul anului 2019 și monopolul global de producție al câtorva mari companii. Patru monopoluri controlează 75% din distribuția de îngrășăminte cu azot: Nutrien Ltd. (cu sediul în Canada), Yara (Norvegia), CF Industries (SUA) și Mosaic (parte din Cargill, cu sediul în SUA).

Afganistanul este un caz deosebit de oribil: când țările NATO conduse de SUA și-au retras forțele după 20 de ani de ocupație și un război devastator, au raspuns noului guvern taliban cu reduceri severe ale ajutorului internațional și a investițiilor în dezvoltare, și așa au făcut. Departamentul de Trezorerie al SUA a confiscat rezervele financiare ale Afganistanului. Un funcționar german care tocmai s-a întors din Kabul a declarat pentru Tagesspiegel pe 30 ianuarie că șapte milioane de copii mor de foame în Afganistan; un milion dintre ei se află în unități de terapie intensivă din spitale din Europa, a spus el.

En dialog om tre præsidentskaber: Bøj universets moralske bue mod retfærdighed« Hovedtale af Helga Zepp-LaRouche på Schiller Institut Konference i New York, 7. april, 2018 (Video og engelsk udskrift) - Schiller Instituttet

Președinta Institutului Schiller, Helga Zepp-LaRouche, a spus despre situația dificilă a poporului afgan și amenințarea globală la adresa producției de alimente în acest an: „Aceasta este cea mai mare amenințare la adresa civilizației, nu armele nucleare.” Alături de mulți alții, ea a cerut eliberarea fondurilor afgane confiscate pentru a restabili lichiditățile pierdute în economia afgană și a lansat Operațiunea Avicenna pentru a face din țara un exemplu de lucru împreună pentru a construi un sistem medical modern și de sănătate publică în Afganistan, și pentru toate țările din lume. În acest scop, SUA trebuie să colaboreze cu Rusia, China și India în special. Și trebuie să împartă cele mai mari bănci ale ei cu Legea Glass-Steagall și să desființeze monopolurile alimentare.

Traducerea Karen Smith din Indexexpurgatorius

invictuswebmedia.com

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

4 comentarii

  1. Foame, foame … și la noi magazinele aruncă sute de kilograme de alimente care au expirat, la gunoi în loc să le redu că prețul cu câteva zile înainte de a expira ! Lucrez pe distribuție de alimente și văd aceste lucruri .Este mai ieftin să le arunce decât să fie date retur distribuitorilor ,deh politica firmelor!

  2. Cifra de șapte milioane de copii morti de foame în Afganistan e cel putin eronata – 7 mil reprezinta 18% din populatia Afganistanului.

Dă-i un răspuns lui Necula Marius Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button