X

Cadou venit din Canada: Trei containere cu aproape 77 tone de deșeuri în Portul Constanța

Vă invităm să ne urmăriți pe o altă pagină de Facebook, căci cea veche este inutilă fiind obturată de algoritmii lui Zuckerberg. Noua pagină poate fi accesată AICI.

România devine groapa de gunoi a altor țări.  Trei containere cu aproximativ 77 tone de deșeuri constând îmbrăcăminte second-hand neutilizabilă, importate din Canada, au fost depistate marți de autorități în Portul Constanța. Întreaga cantitate urmează să fie returnată expeditorului, a anunțat Poliția Română de Frontieră.

Conform sursei citate, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu inspectori vamali, comisari din cadrul Gărzii Naționale de Mediu şi comisari ai Autorității Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, au depistat marți trei containere cu 76.789 de kilograme de haine second-hand catalogate ulterior ca fiind deșeuri.

Cele trei containere erau încărcate, conform documentelor de însoţire, cu haine second-hand și urmau să fie importate din Canada de către o firmă din Mureș. În urma verificărilor suplimentare, echipa de control a constatat că în containere erau 76.789 kg de îmbrăcăminte cu un grad avansat de uzură, nefiind curățată și dezinfectată.

Reprezentanții Gărzii de Mediu și ai Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului au stabilit că, de faptt, erau deșeuri inutilizabile și nu pot fi puse în vânzare în România, iar întreaga cantitate urmează să fie returnată către expeditor.

În acest caz se fac cercetări, sub coordonarea Parchetului Curții de Apel Constanța, pentru importul de deșeuri cu încălcarea prevederilor legale și introducerea pe teritoriul României a deșeurilor de orice natură în scopul eliminării acestora, mai precizează Poliția de Fontieră.

Procuror: Transferurile de deşeuri au ajuns mai bănoase decât drogurile

Transferurile ilegale de deşeuri au devenit mai profitabile decât traficul de droguri, iar transporturile de gunoaie şi deşeuri către România vor creşte și mai mult în următoarea perioadă, ceea ce ar putea transforma ţara noastră “într-o uriaşă ladă de gunoi”, avertiza Teodor Niţă, procuror specializat în combaterea infracţiunilor de mediu de la Parchetul Curții de Apel Constanţa.

“Transferurile ilicite de deşeuri, care constituie o preocupare din ce în mai serioasă a tuturor autorităţilor din UE, au devenit mai bănoase decât drogurile în multe locuri. Pentru că droguri consumă mai mulţi sau mai puţini, dar deşeuri produc toţi. Omul poluează, prin esenţa lui produce deşeuri”, spunea recent, într-o intervenție la Digi 24, procurorul Teodor Niţă.
Procurorul a avertizat că aceste transferuri de deşeuri către România vor creşte și mai mult “cât de curând” pentru că sunt foarte bănoase.

De ce? Depozitarea tonei de gunoi este între 17 și 35 de euro în România, în timp ce în Marea Britanie este 500 de lire sterline, iar în Italia este 500 de euro. China şi-a închis în 2016 frontierele pentru deşeuri, iar Turcia a închis, de asemenea, frontierele pentru deşeurile din plastic.

“Unde credeţi că vor veni toate deşeurile Europei dacă nu se iau măsuri? Fix la noi”, a spus procurorul Teodor Niţă, care consideră că o măsură pentru combaterea acestui fenomen ar fi limitarea punctelor vamale de frontieră.

De unde provin cele mai multe deșeuri ajunse în România

Cele mai multe deşeuri importate vin din UE, din ţări precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, dar în ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudită şi Hong Kong, potrivit unei analize a Frames din luna septembrie.

În majoritatea cazurilor este vorba despre deşeuri pentru care distrugerea sau reciclarea lor reprezintă un proces costisitor, de la resturi metalice, la uleiuri, alte produse chimice, componente de calculator şi automobile. Pentru cei care le exportă şi pentru intermediarii din România este un business profitabil, profitul pentru un singur container, cu 10 tone de deşeuri, fiind de până la 100.000 euro, afirmă analiştii.

Cele mai multe deşeuri intră în ţară profitând de lacunele legislative din zona comerţului cu produse second-hand. Altfel spus, în acte, dincolo de haine şi încălţăminte, apar ca bunuri second-hand şi calculatoarele distruse, resturile metalice etc.

În plus, autorităţile nu dispun de suficiente scanere care să monitorizeze marfa din containere, astfel că este o misiune aproape imposibilă să descoperi şi să stopezi toate importurile.

“Cel mai des este trecut în acte termenul de materie primă pentru reciclare. În realitate, peste 70-80% din marfă este imposibil de reciclat şi ajunge în gropile ilegale ce au apărut în multe zone din ţară. În esenţă, se fac gropi uriaşe în care sunt îngropate materiale toxice, elemente metalice, carcase de calculatoare etc. Dacă s-ar fi reciclat, ar fi costat peste 1200 de euro pe tonă. Aşa, exportându-le, costurile sunt mai mici, plăteşti numai 200-250 de euro pe tonă şi le aduci în România”, mai arată analiza.

 

Reclame

Sistemul vrea să ne reducă la tăcere! Sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum ajutorul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.



Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Un comentariu

  1. Și când te gândești că poate să fie o industrie foarte profitabilă. Hârtie obținută din reciclarea hainelor din fibre naturale, din care se produce cutiile de carton pentru ambalarea diferitelor produse, transformarea plasticului în fulgi sau bile din care să se toarne alte obiecte de plastic.
    Există în România o instalație care poate ” arde deșeurile” prin piroliza, practic un fel de distilare și să se obțină metan care să fie folosit la generarea de curent electric și o cantitate foarte mică de deșeuri. Însă piața neagră a gunoiului este în jur de 2miliarde euro pe an și nu se vrea construcția unor asemenea instalații pentru prelucrarea gunoiului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button