REUTERS
Liderii UE i-au cerut joi preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, să elimine ultimele obstacole rămase în calea reînnoirii relaţiilor după un an de tensiuni puternice, relatează AFP, potrivit agerpres.
”Statul de drept şi drepturile fundamentale în Turcia rămân o preocupare majoră”, au declarat aceştia în concluziile adoptate joi seara la ultimul lor summit înainte de vacanţa de vară.
Vezi și: Imagini APOCALIPTICE din Cehia! O TORNADĂ a distrus un sat întreg (VIDEO)!
Şefii de stat sau de guvern din ţările membre au subliniat, de asemenea, angajamentul lor faţă de „o soluţionare cuprinzătoare a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare cu drepturi politice egale, în conformitate cu rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU”.
Ciprul este divizat de la invadarea în 1974 a treimii sale nordice de către armata turcă, ca reacţie la o lovitură de stat care urmărea alipirea insulei la Grecia. Republica Turcă a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Ankara, doreşte recunoaşterea a două state independente şi egale.
”UE a înregistrat o voinţă de calmare din partea Turciei, dar nu sunt reunite condiţiile pentru adoptarea de măsuri pozitive”, a declarat un diplomat european.
Cu toate acestea, liderii UE au cerut Comisiei Europene să pregătească modernizarea uniunii vamale UE-Turcia.
De asemenea, aceştia au solicitat executivului de la Bruxelles să „prezinte fără întârziere propuneri oficiale pentru continuarea finanţării refugiaţilor sirieni şi a comunităţilor gazdă din Turcia, Iordania, Liban şi alte ţări din regiune”.
Citește și: Pacienții de covid își recapătă mirosul în termen de opt luni
Comisia Europeană a propus să aloce 5,7 miliarde de euro pentru a finanţa ajutorul acordat refugiaţilor sirieni din Turcia, Liban şi Iordania până în 2024.
O alocare de 3,5 miliarde de euro este destinată unor acţiuni în favoarea celor 3,7 milioane de sirieni care s-au stabilit în Turcia începând din 2011, fugind de conflictul din ţara lor.
”Propunerea nu a fost aprobată la summit, dar Comisia a înţeles că banii trebuie să provină din bugetul comun şi nu de la statele membre, iar acum vor începe discuţiile privind modalităţile acestei finanţări”, a explicat diplomatul european.