OFICIAL: Concluziile a 45 de studii științifice atestă că măștile sunt ineficiente și pot fi vătămătoare

Măștile sunt ineficiente în prevenția virozelor respiratorii și pot fi vătămătoare in cazul utilizării îndelungate. De aceea ele NU POT fi obligatorii.

În continuare, vă vom prezenta rezultatele a 45 de studii (sintetizate de Bucovina profundă) științifice care susțin aceste afirmații:

1) T Jefferson, M Jones, și colab. „Intervenții fizice menite a întrerupe sau a reduce împrăștierea virusurilor respiratorii”(Physical interventions to interrupt or reduce the spread of respiratory viruses. MedRxiv. 2020 Apr 7.)

În cadrul acestei meta-analize s-a constat faptul că, purtatul măștii de protecție nu a determinat nicio reducere a cazurilor de gripă și nici a bolilor asemănătoare gripei, nici la populația generală și nici la lucrătorii din domeniul sănătății.

Mai mult decât atât, rezultatele studiilor controlate randomizate investigate în aceasta meta-analiză, nu au susținut ipoteza unui efect semnificativ al măștilor de protecție asupra transmiterii gripei, fie atunci când sunt purtate de persoanele infectate (controlul sursei), fie atunci când sunt purtate de persoanele din comunitatea generală, pentru a reduce transmisibilitatea.

2.) J Xiao, E Shiu, și colab.: Măsuri non-farmaceutice pentru gripa pandemică în medii non medicale – măsuri de protecție personală și de mediu. (Nonpharmaceutical measures for pandemic influenza in non-healthcare settings – personal protective and environmental measures. Centers for Disease Control. 26(5); 2020 May)

O altă recenzie recentă a constatat că măștile nu au avut un efect specific împotriva Covid-19, deși utilizarea măștii faciale părea legată de, (în 3 din 31 de studii) șansele „foarte ușor reduse” de a dezvolta o boală asemănătoare gripei.

3.) J Brainard, N Jones, și colab. Masca pentru față și alte forme de protecție similare folosite pentru prevenirea bolilor respiratorii, cum ar fi COVID19: o analiză sistematică rapidă (Facemasks and similar barriers to prevent respiratory illness such as COVID19: A rapid systematic review. MedRxiv. 2020 Apr 1)

Acest studiu din 2019 realizat pe 2862 de participanți a arătat că nici aparatele respiratorii de tipul N95, și nici măștile chirurgicale „nu au dus la nicio diferență semnificativă în incidența gripei confirmate de laborator”.

4.) L Radonovich M Simberkoff, și colab.: Aparatele respiratorii N95 vs măștile medicale în prevenirea gripei în rândul personalului medical: un studiu clinic randomizat ( N95 respirators vs medical masks for preventing influenza among health care personnel: a randomized clinic trial. JAMA. 2019 Sep 3. 322(9): 824-833)

Această meta-analiză din 2016 a constatat că atât în studiile controlate randomizate, cât și în studiile observaționale ale aparatelor respiratorii N95 și a măștilor chirurgicale, utilizate de lucrătorii din domeniul sănătății, nu au existat beneficii împotriva transmiterii infecțiilor respiratorii acute. Ba mai mult, s-a constatat că transmiterea acută a infecției respiratorii „s-ar fi putut produce prin contaminarea echipamentului de protecție respirator în timpul depozitării acestuia, și prin reutilizărea măștilor și aparatelor respiratorii pe parcursul întregii zile de lucru”.

5.) J Smith, C MacDougall. CMAJ. 2016 May 17. 188(8); 567-574.

O meta-analiză din 2011 care a cuprins 17 studii privind măștile și efectul acestora asupra transmiterii gripei, a constatat că „în niciunul dintre studii nu a fost stabilită o relație concludentă între utilizarea măștii / aparatului respirator și protecția împotriva infecției cu gripă”.

6.) F bin-Reza, V Lopez, și colab. Utilizarea măștilor și a respiratorilor pentru a preveni transmiterea gripei: o revizuire sistematică a dovezilor științifice(The use of masks and respirators to prevent transmission of influenza: a systematic review of the scientific evidence. 2012 Jul; 6(4): 257-267)

Cercetătorii au speculat că eficiența măștilor poate fi legată de utilizarea timpurie, consecventă și corectă a acestora. Cu toate acestea, utilizarea măștii de față nu a protejat lucrătorii din domeniul sănătății împotriva răcelii obișnuite.

7.) J Jacobs, S Ohde, și colab. Utilizarea măștilor chirurgicale pentru a reduce incidența răcelii obișnuite în rândul lucrătorilor din domeniul sănătății din Japonia: un studiu controlat randomizat (Use of surgical face masks to reduce the incidence of the common cold among health care workers in Japan: a randomized controlled trial) Am J Infect Control. 2009 Jun; 37(5): 417-419.

S-a presupus că măștile sunt eficiente în obstrucționarea deplasării particulelor virale. Însă, s-a observat faptul că, particulele de lichid încărcate cu viruși s-au transmis mai puțin în cazul participanților care nu au purtat mască de protecție și au luat contact cu un participant care purta masca de protecție, prin „mai multe jeturi de scurgere, inclusiv jeturi intense înapoi și în jos care pot reprezenta pericole majore, ”precum și un„ jet de scurgere potențial periculos de până la câțiva metri ”.

8) M Viola, B Peterson și colab. Acoperirea feței, dispersia aerosolilor și atenuarea riscului de transmitere a virusului. (Face coverings, aerosol dispersion and mitigation of virus transmission risk.)

Imagistica Schlieren a arătat că atât măștile chirurgicale, cât și măștile de pânză aveau un flux de aer ascuns, nefiltrat, pe lângă sprâncene, pe o suprafață mare,(182 mm-203 mm).
Atât pentru măștile N95, cât și pentru cele chirurgicale, s-a constatat că particulele expulzate de la 0,03 la 1 micron au fost deviate în jurul marginilor fiecărei măști și că a existat o penetrare măsurabilă a particulelor prin filtrul fiecărei măști.

9.) S Grinshpun, H Haruta, și colab. Performanța filtrării aerosolilor respiratorii între o mască N95 și o mască chirurgicală în timpul respirației :două căi de penetrare a particulelor (Performance of an N95 filtering facepiece particular respirator and a surgical mask during human breathing: two pathways for particle penetration); J Occup Env Hygiene. 2009; 6(10):593-603.

Un studiu realizat pe 44 de mărci de măști a constatat o penetrare medie de 35,6% (+ 34,7%) a aerosolilor. Majoritatea măștilor medicale au avut o penetrare de peste 20%, în timp ce „măștile și batistele nu au funcție de protecție în ceea ce privește eficiența filtrării aerosolilor”. Studiul a constatat că „măștile medicale, măștile generale și batistele s-au dovedit a oferi puțină protecție împotriva aerosolilor respiratori.

10.) H Jung, J Kim, și colab. Compararea eficienței filtrării și a scăderii presiunii în măștile de nisip anti-galben, măștile de carantină, măștile medicale, măștile generale și batistele (Comparison of filtration efficiency and pressure drop in anti-yellow sand masks, quarantine masks, medical masks, general masks, and handkerchiefs); Aerosol Air Qual Res. 2013 Jun. 14:991-1002.

Poate fi util să ne amintim că un aerosol este o suspensie coloidală de particule lichide sau solide dintr-un gaz. În procesul respirației, aerosolul relevant este suspendarea particulelor bacteriene sau virale în respirația inhalată sau expirată. Rezultatele studiilor au evidențiat o penetrare a măștilor de pânză de către particule de aproape 97% și a măștilor medicale de 44%.

11.) C MacIntyre, H Seale, și colab. Un studiu randomizat pe grupe de măști de pânză comparativ cu măști medicale, la lucrătorii din domeniul sănătății (A cluster randomized trial of cloth masks compared with medical masks in healthcare workers) BMJ Open. 2015; 5(4)

Aparatele respiratorii N95, produse de Honeywell sunt concepute cu un filtru de protecție de 0.3 microni.

12.) Aparatele respiratorii N95 explicate. N95 masks explained

Aparatele respiratorii N95 își au această denumire întrucât, 95% din particulele de 0.3 microni sunt filtrate de acestea prin intermediul unui mecanism electrostatic. Însă, coronavirusurile au aproximativ 0.125 microni în diametru.
Prin urmare, această meta-analiză a evidențiat faptul că, aparatele respiratorii N95 nu oferă protecție sporită împotriva infecțiilor virale sau a infecțiilor de tipul gripei.

13.) V Offeddu, C Yung, și colab. Eficacitatea măștilor și a aparatelor respiratorii împotriva infecțiilor la lucrătorii din domeniul sănătății: o revizuire sistematică și meta-analiză. (Effectiveness of masks and respirators against infections in healthcare workers: A systematic review and meta-analysis) Clin Inf Dis. 65(11), 2017 Dec 1; 1934-1942.

Rezultatele acestui studiu au susținut ipoteza conform căreia, aparatele respiratorii N95 oferă protecție suplimentară comparativ cu măștile chirurgicale, atunci când acestea se potrivesc cu trăsăturile fetei purtătorului și se mulează exact pe forma feței acestuia.

14.) C MacIntyre, Q Wang, și colab.: Un studiu clinic randomizat care compară aparatele respiratorii N95 testate și netestate cu măștile chirugicale pentru a preveni infecția cu virusul respirator la lucrătorii din domeniul sănătății. (A cluster randomized clinical trial compărând fit-tested and non-fit-tested N95 respirators to medical masks to prevent respiratory virus infection in health care workers. Influenza J. 2010 Dec 3.

Rezultatele acestui studiu au arătat că, atunci când participanții și-au pus masca de protecție (N95), 624 din 714 dintre ei nu și-au acoperit complet fața.

15.) M Walker. Studiul pune la îndoială eficacitatea măștilor N95 pentru public (Study casts doubt on N95 masks for the public) MedPage Today. 2020 May 20.

Rezultatele acestui studiu au arătat că măștile chirurgicale nu oferă nicio protecție împotriva gripei.

16.) C MacIntyre, Q Wang, și colab.: Un studiu clinic randomizat comparând aparatele respiratorii N95 testate și netestate cu măștile medicale pentru a preveni infecția cu virusul respirator la lucrătorii din domeniul sănătății (A cluster randomized clinical trial comparing fit-tested and non-fit-tested N95 respirators to medical masks to prevent respiratory virus infection in health care workers)
Influenza J. 2010 Dec 3.

Un alt studiu care a constatat că măștile chirurgicale au avut un raport de penetrare de aproximativ 85%, a particulelor de gripă inactivate și aerosolizate și un raport de penetrare de aproximativ 90% a bacteriilor Staphylococcus aureus. Particulele de S aureus au fost de aproximativ 6x diametrul particulelor de gripă.

17.) N Shimasaki, A Okaue, și colab. Comparația eficienței filtrului măștilor medicale cu trei microbi diferiți (Comparison of the filter efficiency of medical nonwoven fabrics against three different microbe aerosols. Biocontrol Sci. 2018; 23(2). 61-69.

Studiul a investigat 3088 de operații chirugicale unde purtarea măștii de protecție a dus la o ușoară creștere a incidenței infecțiilor, comparativ cu lipsa măștii de protecție.

18.) T Tunevall. Infecții postoperatorii ale plăgilor și măști chirurgicale: Un studiu controlat (Postoperative wound infections and surgical face masks: A controlled study) World J Surg. 1991 May; 15: 383-387.

În acest studiu s-a arătat că măștile de protecție purtate de chirurgi nu au avut niciun efect de protecție asupra pacienților.

19.) N Orr. – Este o mască necesară într-un teatru? (Is a mask necessary in the operating theatre?) Ann Royal Coll Surg Eng 1981: 63: 390-392.

20.) N Mitchell, S Hunt. Măștile de față chirurgicale în sălile de operație moderne – un ritual costisitor și nejustificat? (Surgical face masks in modern operating rooms – a costly and unnecessary ritual?) J Hosp Infection. 18(3); 1991 Jul 1. 239-242.

Aceste studii au arătat că nu există dovezi semnificative care să susțină ipoteza conform căreia masca de protecție ar proteja pacienții sau chirurgii de posibilele infecții, în timpul operațiilor.

21.) C DaZhou, P Sivathondan, și colab.: Demascarea chirurgilor: dovezile din spatele utilizării măștilor faciale în chirurgie (Unmasking the surgeons: the evidence base behind the use of facemasks in surgery) JR Soc Med. 2015 Jun; 108(6): 223-228.

Conform rezultatelor acestui studiu, măștile medicale au o gamă largă de eficiență a filtrării, cele mai multe prezentând o eficiență de 30% până la 50%.

22.) L Brosseau, M Sietsema. Măști pentru toți pentru Covid-19 care nu se bazează pe date sonore (Masks for all for Covid-19 not based on sound data. U Minn Ctr Inf Dis Res Pol. 2020 Apr 1).

Mai exact, măștile chirurgicale sunt eficiente în stoparea transmiterii coronavirusurilor la om? Atât grupurile experimentale, cât și cele de control, cu mască și respectiv fără mască, s-au dovedit că „nu transmit virus detectabil în picături respiratorii sau aerosoli”.

23.) N Leung, D Chu, și colab. Virusul respirator deversat în respirația expirată și eficacitatea măștilor faciale. (Respiratory virus shedding in exhaled breath and efficacy of face masks) Nature Research. 2020 Mar 7. 26,676-680 (2020).

În acest studiu, cercetătorii „nu au confirmat infectivitatea coronavirusului”, așa cum este acesta găsit în respirația expirată. Un studiu privind penetrarea aerosolilor a arătat că două dintre cele cinci măști chirurgicale investigate au avut 51% până la 89% penetrare a aerosolilor polidispersați.

24.) S Rengasamy, B Eimer, și colab. Protecție respiratorie simplă – evaluarea performanței de filtrare a măștilor de pânză și a materialelor obișnuite din țesături împotriva particulelor de dimensiuni de 20-1000 nm (Simple respiratory protection – evaluation of the filtration performance of cloth masks and common fabric materials against 20-1000 nm size particles) Ann Occup Hyg. 2010 Oct; 54(7): 789-798.

În acest studiu, în care au fost observați participanții infectați în timp ce aceștia tușeau, „nici masca chirurgicală și nici masca textilă nu au filtrat în mod eficient virusul Sars-Cov-2”. Din contră, particule din virus au fost găsite într-o proporție mai mare pe interiorul măștilor iar nu pe exteriorul acestora.

25.) S Bae, M Kim, și colab. Eficiența măștilor chirurgicale și ale celor textile în oprirea transmiterii virusului Sars-Cov-2 (Effectiveness of surgical and cotton masks in blocking SARS-CoV-2: A controlled comparison in 4 patients) Ann Int Med. 2020 Apr 6.

Măștile de bumbac au o eficiență redusă în oprirea transmiterii particulelor de virus cu dimensiunea de 0.3 microni și mai mici, având o rată de penetrare a aerosolilor între 74 și 90%. Capacitatea acestora de filtrare se situează între 3 și 33%.

26.) S Rengasamy, B Eimer, și colab.: O simplă protecție respiratorie– evaluarea performanței de filtrare a măștilor de pânză și a materialelor obișnuite din țesături împotriva particulelor de dimensiuni de 20-1000 nm. (Simple respiratory protection – evaluation of the filtration performance of cloth masks and common fabric materials against 20-1000 nm size particles) Ann Occup Hyg. 2010 Oct; 54(7): 789-798.

Rezultatele au arătat un risc de 13 ori mai mare de a contacta boli asociate gripei, pentru lucrătorii din domeniul sănătății care au purtat măști textile, față de cei care au purtat măști chirurgicale.

27.) C MacIntyre, H Seale, și colab.: Un studiu randomizat pe grupe de măști de pânză comparativ cu măști medicale la lucrătorii din domeniul sănătății. (A cluster randomized trial of cloth masks compared with medical masks in healthcare workers).BMJ Open. 2015; 5(4)

28.) W Kellogg. Un studiu experimental al eficacității măștilor de față din tifon. (An experimental study of the efficacy of gauze face masks.) Am J Pub Health. 1920.34.

Acestă analiză din 1920, a măștilor folosite în timpul pandemiei din 1918 investighează eșecul acestora în a împiedica și în a stopa transmiterea gripei la acel moment și concluzionează astfel: numărul de straturi de țesătură necesare pentru a preveni penetrarea patogenilor ar fi fost sufocante pentru oameni, motiv pentru care nu au fost folosite măști cu suficiente straturi de protecție. Mai exista, de asemenea, problema orificiilor de scurgere din jurul măștilor de tifon folosite. Prin urmare, ambele studii au ajuns la aceleași rezultat: Păstrarea umezelii, reutilizarea măștilor de pânză și filtrarea slabă pot duce la un risc mai ridicat de infectare.

29.) M Klompas, C Morris, și colab.: Fenomenul măștilor în era Covid-19 (Universal masking in hospitals in the Covid-19 era) N Eng J Med. 2020; 382 e63.

Măștile vs Covid-19. Editorialul Noul Jurnal al Medicinei din Anglia, evaluează problema eficienței măștilor împotriva Covid-19 astfel:

„Știm că purtarea unei măști de protecție, în afara unităților de îngrijire medicală, oferă puțină, dacă nu, nicio protecție, împotriva infectării. Autoritățile de sănătate publică definesc o expunere semnificativă la Covid-19 ca fiind contactul față în față la mai puțin de 2 metrii, cu un pacient cu Covid-19 simptomatic, contact susținut cel puțin câteva minute (și unii spun mai mult de 10 minute sau chiar 20 de minute ). Șansa de a te infecta cu Covid-19 ca urmare a unei interacțiuni trecătoare într-un spațiu public este, prin urmare, minimă. În multe cazuri, dorința de mascare pe scară largă este doar o reacție reflexivă la anxietatea generală cauzată de pandemie.”

30.) E Person, C Lemercier și colab.: Efectul măștilor chirurgicale după o plimbare de 6 minute (Effect of a surgical mask on six minute walking distance) Rev Mal Respir. 2018 Mar; 35(3):264-268.

Sunt măștile sigure în timpul plimbărilor sau exercițiilor fizice? Rezultatele au arătat că cei care au purtat mască de protecție în aceste contexte, au suferit de dispnee după cele 6 minute de exerciții fizice.

31.) B Chandrasekaran, S Fernandes. Exerciții fizice cu masca pe față – ne confruntăm cu avocatul diavolului – o perspectivă psihologică (Exercise with facemask; are we handling a devil’s sword – a physiological hypothesis) Med Hypothese. 2020 Jun 22. 144:110002.

Cercetătorii sunt îngrijorați de posibilele daune ale măștilor faciale folosite în timpul activităților fizice asupra sistemelor pulmonare, circulatorii și imunitar, datorită reducerii oxigenului și a captării aerului, ceea ce reduce substanțial eliminarea dioxidului de carbon din timpul respirației. Acumularea de CO2 în fluxul sangvin, situație denumită medical hipercapnie sau hipercarbie poate duce la suprasolicitare cardiacă, suprasolicitare renală și trecerea la acidoză metabolică.

32.) P Shuang Ye Tong, A Sugam Kale, și colab.: Consecințele utilizării măștii de tip N95 asupra respirației, la lucrătoarele însărcinate din domeniul sănătății – Un studiu clinic controlat (Respiratory consequences of N95-type mask usage in pregnant healthcare workers – A controlled clinical study) Antimicrob Resist Infect Control. 2015 Nov 16; 4:48.

S-a constatat că lucrătoarele însărcinate din domeniul sănătății, au pierdut un procent de 13,8% din volumul consumului de oxigen comparativ cu situația când purtau aparate respiratorii N95. A fost expirat cu 17,7% mai puțin dioxid de carbon.

33.) T Kao, K Huang, și colab.: Impactul fiziologic al purtării unei măști N95 în timpul hemodializei ca măsură de precauție împotriva SARS la pacienții cu boală renală în stadiu final. (The physiological impact of wearing an N95 mask during hemodialysis as a precaution against SARS in patients with end-stage renal disease) J Formos Med Assoc. 2004 Aug; 103(8):624-628.

Pacienții cu boală renală în stadiu final au fost observați în timpul utilizării aparatelor de respirat N95. Presiunea lor parțială de oxigen (PaO2) a scăzut semnificativ în comparație cu cea a grupului de control și au crescut efectele adverse respiratorii.

34.) F Blachere, W Lindsley și colab.: Evaluarea expunerii la virusul gripal și recuperarea de la efectele negative ale măștilor chirurgicale contaminate și aparatelor respiratorii N95 (Assessment of influenza virus exposure and recovery from contaminated surgical masks and N95 respirators) J Viro Methods. 2018 Oct; 260:98-106.

19% dintre pacienți au suferit de diferite grade de hipoxemie în timp ce purtau măștile. În cazul respiratoarele N95, ale lucrătorilor din domeniul sănătății, eficiența acestora în ceea ce privește filtrarea virsurilor a fost evaluată folosind propriile lor sisteme de prelevare a bio aerosolilor.

35.) A Rule, O Apau, și colab.: Gradul de expunere al personalului medical la gripă, într-un departament de urgență în timpul sezonului gripal (Healthcare personnel exposure in an emergency department during influenza season) PLoS One. 2018 Aug 31; 13(8): e0203223.

S-a constatat că 25% dintre aparatele de protecție ale lucrătorilor din domeniul sănătății erau contaminate cu gripă, în cadrul unui departament de urgență, în timpul sezonului gripal din 2015.

36.) F Blachere, W Lindsley și colab.: Evaluarea expunerii la virusul gripal și a recuperării de la contactul cu măști chirurgicale și aparate respiratorii N95 contaminte (Assessment of influenza virus exposure and recovery from contaminated surgical masks and N95 respirators)
J Viro Methods. 2018 Oct; 260:98-106.

Măștile chirugicale ale lucrătorilor din domeniul sănătății au fost evaluate prin prin probele persoanele de aerosoli pentru a li se determina gradul de contaminare cu virusul gripal.

37.) A Chughtai, S Stelzer-Braid și colab.: Contaminarea cu viruși respiratori pe suprafața măștilor medicale folosite de lucrătorii din spital (Contamination by respiratory viruses on our surface of medical masks used by hospital healthcare workers) BMC Infect Dis. 2019 3 iunie; 19 (1): 491.

S-au găsit diverși agenți patogeni respiratori pe suprafața exterioară a măștilor medicale uzate, care ar putea duce la autocontaminare. S-a constatat de asemenea că acest risc crește odată cu durata de utilizare a măștii.

38.) L Zhiqing, C Yongyun, și colab.: J Orthop Translat. 2018 Jun 27; 14:57-62.

S-a constatat că măștile chirurgicale reprezintă un depozit de contaminare bacteriană. Sursa bacteriei a fost localizată pe suprafața corpului chirurgilor, mai degrabă decât în mediul din sala de operație.

39.) C MacIntyre, H Seale și colab.: Un studiu randomizat pe grupe de măști de pânză comparativ cu măști medicale la lucrătorii din domeniul sănătății. (A cluster randomized trial of cloth masks compared with medical masks in healthcare workers) BMJ Open. 2015; 5 (4)

Având în vedere faptul că, chirurgii sunt îmbrăcați din cap până în picioare, în timpul intervențiilor chirurgicale, următoarea constatare ar trebui să fie deosebit de îngrijorătoare pentru oamenii din afară domeniului medical, care poartă măști de protecție: fără îmbrăcămintea de protecție a chirurgilor, oamenii au, în general, o suprafață corporală chiar mai expusă pentru a servi drept sursă pentru colectarea bacteriilor pe măștile lor.

Iar în ceea ce privesc riscurile măștilor de pânză s-au făcut următoarele constatări: lucrătorii din domeniul sănătății, care poartă măști de pânză, au avut rate semnificativ mai mari de boală asemănătoare gripei, după patru săptămâni de utilizare continuă la locul de muncă a același măști, în comparație cu participanții din grupurile de control.

40.) A Beder, U Buyukkocak și colab.: Raport preliminar privind dezoxigenarea indusă de masca chirurgicală în timpul intervenției chirurgicale. (Preliminary report on surgical mask induced deoxygenation during major surgery) Neurochirurgia. 2008; 19: 121-126.

Rata crescută de infectare la purtătorii de măști se poate datora unei slăbiri a funcției imune în timpul utilizării măștii. Medicii chirurgi au avut o saturație mai mică de oxigen după intervenții chirurgicale, chiar și de doar 30 de minute.

41.) D Lukashev, B Klebanov și colab.: În premieră: factorul 1-alfa inductibil de hipoxie și izoforma sa scurtă inductibilă la activare reglează negativ funcțiile limfocitelor T CD4 + și CD8 + (Cutting edge: Hypoxia-inducible factor 1-alpha and its activation-inducible short isoform negatively regulate functions of CD4+ and CD8+ T lymphocytes) J Immunol. 15 octombrie 2006; 177 (8) 4962-4965.

42.) A Sant, A McMichael. Dezvăluind rolul celulelor T CD4 + în imunitatea virală (Revealing the role of CD4+ T-cells in viral immunity) J Exper Med. 2012 30 iunie; 209 (8): 1391-1395.

Nivelul scăzut de oxigen induce factorul 1 alfa inductibil de hipoxie (HIF-1), care la rândul său, reglează în jos celulele T CD4 +.
Celulele T CD4 +, la rândul lor, sunt necesare pentru imunitatea virală (42). Hipoxia reglează negativ funcțiile limfocitelor T CD4 + și CD8 + (41).

43.) C Raina MacIntyre, Holly Seale, Tham Chi Dung. Un studiu randomizat pe grupe de măști de pânză comparativ cu măști medicale la lucrătorii din domeniul sănătății. BMJ Open. 2015; 5 (4): e006577. DOI: 10.1136 / bmjopen-2014-006577

Rezultatele au evidențiat un risc de peste 3 ori mai mare de a contracta o boală gripală atunci când se folosește mască de pânză. Penetrarea măștilor de pânză cu particule a fost de aproape 97%, comparativ cu 44% în cazul măștilor medicale.

„Indicațiile privind folosirea măștilor ar trebui actualizate pentru a reflecta riscul mai mare de infecție reprezentat de măștile de pânză, așa cum se constată din studiul nostru.”

44.) Shane Neilson, MD, PhD. Masca chirurgicală nu este potrivită pentru reducerea riscului (The surgical mask is a bad fit for risk reduction) CMAJ. 2016 May 17; 188(8): 606–607. Doi: 10.1503/cmaj.151236

45.) Y. Li, H. Tokura, Y.P. Guo, A.S.W. Wong. Efectele purtării aparetlor N95 și a măștilor chirurgicale asupra inimii stresului termic și senzațiilor subiective (Effects of wearing N95 and surgical facemasks on heartrate, thermal stress, and subjective sensations) Int Arch Occup Environ Health. 2005; 78(6): 501–509. Doi: 10.1007/s00420-004-0584-4

46.) Riscuri vs beneficii în purtatul măștii (Weighing risks versus benefits of mask use)

Încă din vara anului 2020, Statele Unite se confruntă cu creșterea popularității utilizării măștilor de protecție, frecvent promovate de mass-media, lideri politici și vedete.

Măștile de pânză confecționate acasă sau cumpărate din magazin precum și măștile chirurgicale sau măștile N95 sunt utilizate de publicul larg în special atunci când intră în magazine și în alte spații publice. Uneori se folosesc bandane sau eșarfe.

Utilizarea măștilor de față, fie din pânză, chirurgicale sau N95, creează un obstacol slab pentru agenții patogeni aerosolizați, așa cum putem vedea din meta-analize și din alte studii din această lucrare, permițând atât transmiterea agenților patogeni aerosolizați către alții în diferite direcții, precum și ca autocontaminare.

De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că, măștile împiedică volumul necesar de admisie al aerului, necesar pentru un schimb adecvat de oxigen, ceea ce duce la efecte fiziologice observate care pot fi nedorite. Chiar și plimbările de 6 minute, darămite o activitate mai intensă, au dus la dispnee. Volumul de oxigen neobstrucționat într-o respirație tipică este de aproximativ 100 ml, utilizat pentru procesele fiziologice normale. 100 ml O2 depășește cu mult volumul unui agent patogen necesar transmiterii.

Datele de mai sus arată că măștile servesc mai mult ca instrumente de obstrucție a respirației normale, decât ca bariere eficiente la agenții patogeni. Prin urmare, măștile nu ar trebui utilizate de către publicul larg, nici de adulți, nici de copii. Este necesară studierea, în contexte medicale, a limitelor până unde se pot folosi măștile ca și instrument de profilaxie împotriva agenților patogeni.