Tribunalul de la Nuremberg care a judecat crimele de război a stabilit 10 standarde de care medicii trebuie să țină seama atunci când fac experimente pe oameni, iar aceste standarde sunt acceptate peste tot în lume.
Acest proces a definit un nou etalon în etica medicală în perioada postbelică. Printre alte cerințe, acest document stabilește cerința consimțământului voluntar informat al subiectului uman. Acest principiu al consimțământului voluntar informat protejează dreptul individului de a-și controla propriul trup.
De asemenea, acest cod recunoaște că riscul trebuie pus în balanță cu beneficiile anticipate, iar suferința inutilă trebuie evitată.
Acest cod susține că doctorii trebuie să evite acțiunile care îi rănesc pe pacienți.
Principiul stabilit de acest cod pentru practica medicală s-a transformat într-un cod general de etică medicală.
Codul de la Nuremberg (1947)
Experimente medicale permisibile
Proporția covârșitoare a dovezilor pe care le avem pentru a efectua anumite tipuri de experimente medicale pe ființe umane presupune ca acestea să se conformeze eticii profesiei medicale în general. Cei care practică experimentele pe om își justifică vederile prin argumentul că aceste experimente au niște rezultate bune pentru societate, care nu ar putea fi obținute prin alte metode sau mijloace de studii. Totuși, toți pică de acord că anumite principii de bază trebuie respectate pentru a satisface standardele morale, etice și legale:
1. Consimțământul voluntar al persoanei umane este absolut esențial. Asta înseamnă că persoana implicată trebuie să aibă capacitatea legală de a-și da consimțământul. Ar trebui să fie capabilă să-și exerseze libera alegere, fără niciun fel de intervenție a forței, înșelătoriei, minciunii, constrângerii, șireteniei, sau oricărei alte forme ulterioare de constrângere și convingere; de asemenea, trebuie să aibă o cunoaștere și o înțelegere suficientă a subiectului care să-i permită o decizie în deplină cunoștință de cauză. Acest aspect din urmă necesită ca, înainte de acceptarea unei decizii afirmative de către subiectul experimentului, acestuia să i se comunice natura, durata și scopul experimentului; metodele folosite; toate inconvenientele și consecințele care pot apărea în mod rezonabil; consecințele asupra sănătății sale care pot apărea în urma participării sale la experimente. Datoria și responsabilitatea consimțământului rezidă în fiecare individ care inițiază, conduce sau este implicat în experiment. Este o datorie și o responsabilitate personală care nu poate fi delegată unei alte persoane fără teamă de consecințe.
2. Experimentul trebuie să aibă drept scop obținerea unor rezultate fructuoase pentru binele societății și care nu pot fi obținute prin alte metode sau mijloace de studiu, și să nu fie ceva întâmplător și inutil.
3. Experimentul trebuie să fie astfel conceput și bazat pe rezultatele experimentelor pe animale și pe o cunoaștere a istoriei naturale a bolii sau a oricărei alte probleme aflate în studiu, ca rezultatele anticipate să justifice experimentul.
4. Experimentul trebuie condus astfel încât să fie evitate orice suferință fizică și psihică inutilă.
5. Nu trebuie efectuat niciun experiment unde există un motiv apriori în a crede că moartea sau o leziune care îl face pe om infirm să survină; excepție face poate acel experiment în care doctorul este de asemenea subiect.
6. Gradul de risc țintit nu trebuie niciodată să-l depășească pe acela determinat de importanța umanitară a problemei pe care experimentul o rezolvă.
7. Trebuie realizate pregătiri și amenajate facilități adecvate pentru a-l proteja pe subiectul experimentului contra celor mai îndepărtate posibilități de rănire, vătămare sau moarte.
8. Experimentul trebuie efectuat doar de către persoane calificate științific. Cel mai înalt grad de abilitate și grijă trebuie demonstrat în fiecare stadiu al experimentului de către cei implicați.
9. În timpul experimentului, subiectul trebuie să aibă libertatea de a spune stop experimentului dacă a atins starea fizică și psihică în care continuarea experimentului i se pare imposibilă.
10. În timpul experimentului omul de știință care conduce experimentul trebuie să fie pregătit în orice moment să încheie experimentului, dacă are motive de a crede cu bună credință că o continuare a experimentului poate duce la rănirea, la incapacitarea sau moartea subiectului uman.
Pentru mai multe informații legate de implicațiile medicale ale Procesului de la Nuremberg vezi British Medical Journal.
