CEDO respinge acuza iredentiștilor maghiari de discriminare la bacalaureat a unor elevi ce au picat BAC-ul de două ori pentru că nu știau limba română

O nouă încercarea de a da consistență alegației privind discriminarea etnicilor maghiari și asimilarea lor forțată prin politicile de educație din România a eșuat. Acțiunea unui grup de elevi aparținând minorităților naționale care au reclamat presupusa discriminare la examenele finale de liceu prin includerea probei de limba română la bacalaureat a fost respinsă la CEDO.

Cazul „Adam și alții împotriva României” se referă la presupusa discriminare la bacalaureat a elevilor aparținând minorităților naționale care studiază la școală în limba maternă. Acțiunea a avut valoarea unui nou test prin care se urmărește pe un plan mai larg externalizarea ideii de asimilare forțată la care ar fi supusă minoritatea maghiară. Șase elevi etnici maghiari s-au plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 12 al Convenției, că au fost obligați să susțină în aceeași perioadă scurtă a examenelor finale de liceu și două probe suplimentare – oral și scris – de evaluare la limba și literatura română. În motivarea plângerii se menționează în plus că probele pe care trebuiau să le susțină în limba română au fost foarte dificile. Din acest motiv, elevii etnici maghiari au avut mai puțin timp decât elevii români pentru a se pregăti pentru examene sau pentru a se odihni între probe; în consecință, au avut mai puține șanse de succes la bacalaureat față de colegii lor români. Cei șase – Adam, Petres, Bakos, Ambrus, Forika și Maxem – au picat de trei ori Bac-ul în sesiunile din 2017 și 2018.

Cerere admisă cu rețineri

În fața Curții de la Strasbourg, reclamanții au fost reprezentați de D.A. Karsai, avocat care practică în baroul din Budapesta. Guvernul român a fost reprezentat de O.F. Ezer, din Ministerul de Externe. Cererile celor șase cetățeni români de etnie maghiară au fost declarate admisibile cu vot majoritar, trei magistrați din complet având păreri divergente, apreciind că ele nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate. Curtea a deliberat în 10 martie, 12 mai și 1 septembrie 2020, decizia fiind anunțată în 13 octombrie. Între cei șapte judecători care au compus camera s-a aflat și Iulia Antoanella Motoc.

 Ciorba reîncălzită

În timpul dezbaterilor a revenit un caz similar care a fost judecat în instanțele din România. ZIA, tatăl unui elev etnic maghiar care a căzut la bacalaureat, a reclamat în 2014 aceleași motive de discriminare – examenele la română – drept cauză a insuccesului școlar. ZIA a pierdut procesul și toate căile de atac, inclusiv Curtea Constituțională dând o interpretare speței în decizia nr. 670/2015, emisă în 20 octombrie 2015. CCR a reiterat faptul că Legea fundamentală – Constituția – a garantat dreptul persoanelor care aparțin unei minorități de a-și păstra identitatea colectivă prin utilizarea limbii lor materne, acest drept fiind legat de obligația integrării în societate, în general, prin învățarea limbii oficiale. Așadar, cazul „Adam și alții vs România” era, de fapt, o ciorbă reîncălzită. De asemenea, trebuie reținut că statisticile indică pentru perioada 2013-2018, rate de succes similare la examenele finale de bacalaureat pentru toți elevii.

Încercarea de generalizare, respinsă

Reclamanții au căutat să-și prezinte eșecul lor școlar prin nefinalizarea studiilor liceale cu bacalaureat ca un caz general, o „suferință” și a celorlalți etnici maghiari care au picat examenul din cauza probei la limba și literatura română. Curtea a respins această tentativă de generalizare, menționând explicit în Hotărâre că „simplul fapt că și alții ar putea fi potențial afectați de măsurile reclamate nu este un element care ar califica cererile actuale ca fiind un actio popularis”.

VERDICT: Nicio discriminare la examen!

Cauza „Adam și alții împotriva României” intră în jurisprudența europeană cu un verdict explicit privitor la încercările de a eluda de către elevii unei minorități probarea prin examen a cunoștințelor de limbă oficială a statului. CEDO a reținut în Hotărârea emisă și difuzată că „examenele suplimentare sunt o consecință inevitabilă a alegerii voluntare de studiu într-o limbă minoritară”. Mai mult, Curtea de la Strasbourg subliniază că „este demn de remarcat că, din 2016, autoritățile au început să ia măsuri pentru alinierea curriculei școlare pentru minoritățile naționale, dezvoltând împreună cu reprezentanții comunității maghiare manuale de limba și literatura română concepute special pentru elevii maghiari”.

Referitor la programul examenului de bacalaureat, cu două probe suplimentare, Curtea nu este convinsă că acesta a impus o solicitare excesivă reclamanților. În anii de referință, programul de examene s-a desfășurat cu termene largi, de la 9 zile la 25 de zile, neplăcerile suferite de reclamanți nu au fost semnificative, astfel încât să aducă atingere pragului din articolul 1 al Protocolului nr. 12 al Convenției. Considerațiile judecătorilor CEDO, reflectate în motivarea Hotărârii sunt „suficiente pentru a concluziona că NU A EXISTAT O VIOLARE A ARTICOLULUI 1 DIN PROTOCOLUL NR. 12 AL CONVENȚIEI”.

„Curtea este convinsă că nu există nimic în cauză care să îi permită să concluzioneze că reclamanții au fost privați în practică de o alegere reală de a primi educația în limba lor maternă sau că statul avea o agendă de asimilare forțată, așa cum susțin reclamanții”.

Hotărâre CEDO