Aflați între ciocanul republican și nicovala democrată, giganții americani din domeniul tehnologiei au fost aruncați, cu numai șase zile înaintea alegerilor prezidențiale, sub tirul încrucișat al membrilor unui comitet al Congresului SUA, care i-au acuzat, pe rând, fie de orientare anticonservatoare, fie de propagare a discursurilor care îndeamnă la ură. Twitter pare să fi recunoscut că își bazează politica de cenzură pe utilizatorii care „strigă mai tare”.
Nemulțumiți că în mediul online au fost oprite anchete sau reacții ce ar fi putut să-l propulseze pe președintele Trump în fruntea cursei electorale sau, dimpotrivă, indignați că pe rețelele de socializare s-au propagat mesaje de incitare la ură care fac jocurile actualului șef al Casei Albe, senatorii americani i-au convocat pe directorii executivi ai Facebook, Mark Zuckerberg, Twitter, Jack Dorsey, și Google, Sundar Pichal, la o audiere-avertisment, cu numai șase zile înaintea alegerilor prezidențiale. Inițiatorii dezbaterii au fost senatorii republicani, revoltați că anumite platforme le-au cenzurat recent dezvăluirile-bombă despre informațiile găsite în laptopul lui Hunter Biden, fiul rivalului democrat al președintelui Trump.
Tema audierii de miercuri, agreată atât de republicani, cât și de numeroși democrați, a fost eventuala modificare a legii care absolvă giganții din domeniul rețelelor sociale de responsabilitatea conținutului postat. Ambele tabere consideră că această imunitate permite marilor companii să renunțe la răspunderea de a modera în mod imparțial conținutul din mediul online, aplicând astfel o politică discreționară, orientată conform propriilor preferințe ideologice. Conduși de Trump, republicanii acuză de multă vreme platformele de rețele sociale de reprimarea deliberată a opiniilor conservatoare, religioase și împotriva avorturilor, precizând că s-a ajuns acum la un nivel de cenzură de neacceptat, în contextul luptei politice dintre Trump și contracandidatul său democrat, Joe Biden. În cursul audierilor, desfășurate online, Zuckerberg, Dorsey și Pichal au respins acuzațiile de partizanat politic și au promis să-și apere platformele în mod agresiv de amestecul unor actori străini sau de eventualele instigări interne la violență de după anunțarea rezultatelor alegerilor, care ar putea arunca țara în haos în următoarele săptămâni.
„Twitter, model de cenzură”
Încă de la începutul audierii, Roger Wicker, senator republican de Mississippi, a vorbit despre necesitatea modificării legislației în privința conținutului online, deoarece „libertatea de exprimare pe Internet este atacată”. El a invocat exemplul investigației lansate de publicația conservatoare „The New York Post” contra lui Hunter Biden, a cărei „răspândire” în mediul online a fost limitată de către Facebook și Twitter. „Comportamentul Twitter a fost de departe cel mai obraznic!” și-a completat colegul imediat un alt lider republican, senatorul texan Ted Cruz, care s-a adresat directorului executiv al rețelei folosite de Trump pentru a-și transmite mesajele. Cenzurarea poveștii cu Biden „a devenit deja un șablon al reducerii la tăcere a americanilor cu care Twitter nu este de acord”, i-a spus Cruz lui Jack Dorsey. „Cine dracu v-a ales pe voi? Cine v-a pus să decideți ce anume mass-media au voie să relateze?”, a mai tunat Cruz.
Un alt senator republican, Rick Scott, a arătat mesaje transmise pe Twitter de lideri din Iran, Venezuela și China, întrebându-se de ce dictatorii periculoși au voie să-și propage ideile, iar conservatorii americani sunt împiedicați. De cealaltă parte, Dorsey a răspuns că nu crede că Twitter poate influența rezultatul alegerilor, deoarece este doar o singură sursă de informație. Apoi, el a încercat să le explice senatorilor că nu este vorba despre noțiunea convențională de „partizanat politic”, ci despre o selecție de conținut „determinată de algoritmi”. Fără a detalia termenul „algoritmi”, Dorsey a părut să recunoască apoi , implicit, că Twitter permite unui număr restrâns de utilizatori motivați politic să decidă care sunt știrile false și care nu. „Nu avem o politică generală în privința informațiilor care induc în eroare și a dezinformărilor… Ne bazăm pe sesizările oamenilor!”, a spus el. Nici senatorii democrați nu i-au menajat pe giganții din domeniul tehnologiei, acuzându-i că permit apariția informațiilor și a povestirilor care instigă la crimele motivate de ură și la „dezvoltarea naționalismului alb” în SUA.
„Cine v-a ales pe voi? Cine v-a pus să decideți ce anume mass-media are voie să relateze?”
Senatorul Ted Cruz, către directorul Twitter
El se referea la un articol problematic din New York Post pentru candidatul democratic Joe Biden (afacerile din Ucraina și China ale lui Hunter Biden), bazat pe e-mailuri presupuse piratate și neautentificate, cenzurat pe rețelele sociale.
De asemenea, el a acuzat Google că „dorește să manipuleze rezultatele căutării pentru a influența și schimba rezultatele alegerilor”.
Dar pentru democrați, colegii lor republicani caută mai presus de toate să intimideze platformele cu 6 zile înainte de alegeri.
Senatorul Brian Schatz a numit audierea „farsă” și „risipă de bani ai contribuabililor”. „Este hărțuire în scopuri electorale”, a spus el, refuzând să pună întrebări, pe care le consideră și ele legitime, cu privire la moderarea conținutului.
Cei trei șefi au apărat legea, considerată pe scară largă ca piatra de temelie a liberei exprimări online.
Pentru Sundar Pichai este „un act fondator al conducerii americane în domeniul tehnologiei”.
Fără aceasta, platformele ar cenzura mai mult conținut pentru a nu-și asuma riscuri legale și ar fi mai greu să lupte împotriva hărțuirii online, a spus Zuckerberg.
Șeful Facebook, Instagram și WhatsApp, care a întâmpinat probleme la conectare, a fost deschis la o actualizare a legii „pentru a se asigura că funcționează conform intenției”.
Dar toți trei au avertizat asupra riscurilor … consolidării monopolurilor.
Mai multă responsabilitate și moderare pe platforme necesită resurse substanțiale, pe care start-up-urile nu le au. Un argument ironic, în timp ce aceste grupuri californiene sunt acuzate de abuzul unei poziții dominante de către diferite autorități americane.
Recent, au fost formulate mai multe proiecte de lege pentru a modifica textul din 1996.
Dar republicanii „ar trebui să fie atenți la ceea ce vor, pentru că, fără Secțiunea 230, toți acești rasisti, homofobi, xenofobi și islamofobi ar fi dați afară de pe platformă”, a comentat Hany Farid, specialist în rețele sociale la Universitatea din Berkeley.
Acest cercetător, care a depus mărturie la Congres pe această temă, susține reforma legii, dar din motive foarte diferite de cele din dreapta.
„Pe YouTube (Google), 70% din videoclipurile vizionate sunt recomandate”, explică el. „Deci, aceste platforme sunt editori (cum ar fi mass-media, nota editorului), nu doar gazde, deoarece ei decid, cu algoritmii lor, ce conținut vedeți”.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
