Fostul președinte al Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, spune că în terapia din COVID-19 „nu trebuie să fetișizăm un tratament sau altul” și ironizează actuala situație din România. El notează cu ironie că SARS-CoV-2 este un virus care „respecta recomandările autorităților” pentru că s-au ținut alegeri locale și acum „când se dorește introducerea stării de urgență și-a crescut contagiozitatea”..
„Reflexia bioetică și terapia în COVID-19
Reflexia bioetică se bazează pe fapte, dar și pe reguli și principii. Bioetica nu impune principii abstracte asupra realității, ci dorește să adere la fapte, la realitate. Pentru aceasta are nevoie de principii și reguli de bază. Reflexia bioetică rezidă în două principii fundamentale, recunoscute unanim și complementare – unul predominant subiectiv, esențial în etică, altul predominant obiectiv, care ia în considerare absolutul: respectul vieții și respectul autodeterminării persoanei.
Respectului vieții
Respectul vieții constituie principiul cel mai des invocat ca o justificare a normelor morale, a regulilor de drept, a politicii sociale și a drepturilor omului. Acest principiu își are originile din timpuri străvechi, în religiile orientale (în special hinduse), în tradiția iudeo-creștină, precum și în jurământul lui Hipocrate. Nu și-a pierdut însă importanța atunci când morala și dreptul s-au detașat de religie.
Acest principiu exprimă faptul că viața (umană în particular) are o valoare inestimabilă, de aceea trebuie apărată și protejată, recunoscându-i-se astfel caracterul ei sacru.
Autodeterminarea persoanei
Practica medicinii și cercetării se oprește la raporturile de încredere între pacient și medic, între subiect și cercetător. Evoluția mentalităților legate de dezvoltarea tehnologiei biomedicale a atras atenția asupra autonomiei pacienţilor și subiecților, deci asupra propriei lor responsabilități. Se pune accentul asupra acestuor atribute ale persoanei: autonomie, autodeterminare, inviolabilitate. În bioetică, autonomia este principiul prioritar, fundamental.
Exista justificări diferite ale acestui principiu. Prima ține de natura demnității persoanei umane. Autonomia persoanei dă conținut principiului autodeterminării. Recunoaşterea sa este de altfel rădăcina democrației: toți cetățenii sunt egali în drepturi. A doua ține de natura raportului medic-pacient, cercetător-subiect. Există un fel de contract între medic și pacientul său. Când pacientul se încrede în medicul său, acesta nu renunță la autonomia sa.
Principiul autodeterminării se bazează pe autonomie și pe libertate. În drept, acest principiu nu este exclusiv: el este necesar, dar nu și suficient. În realitate, principiul inviolabilității persoanei admite două interpretări: pe de o parte, nimeni nu poate fi tratat/experimentat fără consimțământul propriu – ceea ce reprezintă clar aplicarea principiului autonomiei – și, pe de altă parte, poate fi interpretat ca o aplicare a principiului conservării vieții atât timp cât protejează integritatea fizică și mentală a persoanei față de actele nefaste.
Medicina secolului XX a fost influențată de două revoluții: revoluția terapeutică și revoluția biologică (cu impact în domeniul eredității, imunologiei, reproducerii, fiziologiei sistemului nervos etc). Revoluția terapeutică a început odată cu introducerea în practică a sulfamidelor (Domagh, 1937) și a penicilinei (Fleming, 1943). Ea a condus la victoria asupra unor boli considerate incurabile și a schimbat destine. Revoluția terapeutică s-a caracterizat însă și printr-o competiție economică reflectată în numărul mare de produse farmaceutice lansate pe piață. Anual apar 15.000 de medicamente noi dintre care însă doar 3% sunt cu adevărat utile. De aceea o problemă dificilă o constitue alegerea terapiei. Utilizarea medicamentelor nu este lipsită de riscuri. De exemplu, penicilina, adesea utilizată neștiințific, alergizează 6% din populație și deține locul IV în mortalitatea prin accidente medicamentoase.
Ce terapie alegem în COVID-19?
La fel ca în toate problemele legate de actuala pandemie, se observă o abandonare a principiilor eticii medicale și o confruntare comercială în vederea impunerii unor protocoale, care să includă anumite medicamente. Protocoale terapeutice obligatorii, impuse de autoritățile politico-sanitare și aplicate fără consimțământul pacientului. Se cunoaște controversa hidroxiclorochină / Remdesivir.
Dar de când există medicina ca profesie, planul terapeutic a fost stabilit de medic. Fără a constitui o limitare a autonomiei bolnavului, alegerea terapiei constituie nu numai un drept al medicului, dar şi o obligație a acestuia. Medicul are obligația de a individualiza terapia în funcție de fiecare pacient, de a cunoaște indicațiile, contraindicațiile și efectele adverse pentru fiecare mijloc terapeutic ales, de a evalua corect raportul beneficiu/risc, de a pregăti mijloacele de înlăturare a accidentelor și incidentelor, care pot apărea în activitatea terapeutică indiferent de mărimea riscului prognozat, de a informa bolnavul și de a obține consimțământul acestuia.
Altfel spus, alegerea/enunțarea planului terapeutic este “privilegiul” medicului, dar decizia de acceptare este fără excepții “privilegiul” pacientului sau al celui care îl substitue (părinte, tutore, curator etc.). Iată de ce Ghidurile, Protocoalele (construite pe criterii statistice) trebuie să fie orientative și nu obligatorii. Nu există două ființe umane identice și statistica are gradul ei de eroare. Individualizarea terapiei este o obligație, nu un favor făcut pacientului.
Afirmam că adesea protocoalele reflectă lupta între companiile farmaceutice pentru o piață cât mai extinsă. Un exemplu îl constituie prezentarea terapiei cu Remdesivir ca panaceu.
Remdesivir, vândut sub numele de marcă Veklury, este un medicament antiviral cu spectru larg dezvoltat de compania Gilead Sciences. Este un medicament antiviral din clasa analogilor de nucleotide. Remdesivirul a fost inițial dezvoltat pentru a trata hepatita C și a fost, apoi, testat împotriva bolii virusului Ebola și a virusului Marburg. Cu rezultate încă discutabile. Remdesivir a fost testat ca tratament pentru COVID-19 și a fost autorizat pentru utilizare de urgență în SUA, India, Singapore și aprobat pentru utilizare în Japonia, Uniunea Europeană, Marea Britanie și Australia pentru persoanele cu simptome severe. Poate scurta timpul necesar recuperării după infecție. Cel mai frecvent efect secundar la voluntarii sănătoși este nivelul crescut al enzimelor hepatice din sânge (un semn al afectării hepatice). Cele mai frecvente reacții adverse la persoanele COVID-19 sunt greața, senzația de rău, afectarea ficatului și o reacție legată de perfuzie cu tensiune arterială scăzută și transpirație.
În august 2020, Robin E Ferner și Jeffrey K Aronson prezintă un rewiew al studiilor la pacienții tratați cu Remdesivir și constată: Holshue și colab – studiul primului pacient (de 35 de ani) care a fost tratat pentru COVID-19 în SUA; starea sa s-a îmbunătățit până în ziua a 12-a, iar simptomele sale s-au diminuat treptat. Acest caz nu adaugă informații utile despre posibila valoare terapeutică a remdesivirului. Bhatraju și colab, într-un studiu în care au fost incluși24 de pacienți cu COVID-19 confirmat, dintre care șapte pacienți au primit remdesivir, menționeaza că „nu avem informații suficiente pentru a raporta rezultatele asociate”. Doisprezece din cei 24 de pacienți au murit. Grein și colab. au raportat rezultate pe termen scurt la 53 din 61 de pacienți, care au primit cel puțin o doză de remdesivir. 25/53 pacienți au fost externați din spital și 7 (13%) au murit. 60% dintre pacienți au suferit unul sau mai multe evenimente adverse dintre care grave la 23%. Cele mai frecvente evenimente adverse au fost funcții hepatice anormale, diaree, erupții cutanate, insuficiență renală și hipotensiune arterială. Wang și colab. într-un studiu randomizat controlat cu placebo, remdesivir + îngrijire standard versus îngrijire standard la pacienții cu infecție PCR pozitivă la SARS-CoV-2, în care 158 pacienți au fost în lotul cu remdesivir și 78 în cel placebo. Ratele tratamentelor suplimentare – interferon alfa, lopinavir-ritonavir, agenți antibacterieni și corticosteroizi – au fost similare în cele două grupuri. Rezultatul primar a fost o diferență nesemnificativă în îmbunătățirea clinică, care a scăzut de la 23 de zile în lotul placebo la 21 de zile în lotul remdesivir. Mortalitatea în ziua 28 a fost de 14% în lotul remdesivir și 13% în lotul placebo. Autorii au concluzionat că „Studiul nostru a constatat că remdesivirul intravenos nu a îmbunătățit semnificativ timpul până la ameliorarea clinică, mortalitatea sau timpul până la eliminarea virusului la pacienții cu COVID-19 grav comparativ cu placebo”.
Beigel și colab. într-un studiu cu 538 de pacienți tratați cu remdesivir și 521 pentru placebo concluzionează: Remdesivirul a fost superior față de placebo în scurtarea timpului de recuperare la adulții spitalizați cu COVID-19.
Olender și colab. Autorul și încă 14 dintre cei 33 de autori au fost angajati la Gilead Sciences, care a oferit finanțare pentru studiu. Aceasta a fost o analiză a datelor observaționale privind rezultatele la pacienții cu COVID-19, dintre care unii au primit tratament cu remdesivir. A fost descris ca un studiu randomizat de fază III. Au fost recrutati 4891 de pacienți până la încheierea studiului la 30 iunie 2020. Toți pacienții au avut test pozitiv pentru SARS-CoV-2, au fost internați la spital și au necesitat oxigen pentru o saturație de oxigen de 94% sau mai puțin. O cohortă de pacienți italieni a fost omisă, deoarece au avut o rată a mortalității mai mare decât se aștepta. Autorii au concluzionat că „În această analiză comparativă, până în ziua 14, remdesivirul a fost asociat cu o recuperare semnificativ mai mare și cu 62% șanse reduse de deces comparativ cu tratamentul standard de îngrijire la pacienții cu COVID-19 sever.
Spinner și colab. Un studiu, cu trei loturi: remdesivir timp de 10 zile, remdesivir timp de 5 zile și îngrijire standard. Opt dtntre cei treizeci de autori ai studiului au fost angajați în Galaad, care comercializează remdesivir. Alți nouă autori au primit sprijin financiar sau nefinanciar de la companie. Autorii au concluzionat „Pacienții spitalizați cu COVID-19 moderat randomizați la un curs de 5 zile de remdesivir au avut un statut clinic semnificativ mai bun comparativ cu cei randomizați la îngrijirea standard la 11 zile după inițierea tratamentului, dar diferența a avut o importanță clinică nesigură. ”
În prezent, se desfășoară 11 studii cu remdesivir în COVID-19, numărul de pacienți care urmează să fie studiați este de 2061 din 22.437 în total (9,2%). Rezultatele utilizării a remdesivirului sugerează, dar nu demonstrează, că beneficiile pot depăși daunele pe care le-ar putea provoca.
Ferner și Aronson se întreabă: Remdesivirul salvează viața paciențiilor cu COVID-19? Și tot ei concluzionează: Un răspuns definitiv la această întrebare va veni doar dintr-un studiu randomizat suficient de mare, cu mortalitatea ca obiectiv principal. Între timp, sugestiile de recuperare îmbunătățită sau mai rapidă au condus la utilizarea remdesivir fără informații sigure despre eficacitatea sau rentabilitatea acestuia.
În concluzie, în terapia din COVID-19 nu trebuie să fetișizăm un tratament sau altul, un medicament sau altul. Medicul este cel care elaborează planul terapeutic individualizat, informează pacientul și îl ajută să ia decizia justă. Dacă e nevoie, folosește hidoxiclorochina ori redemsivir sau pe nici una. Altfel, eforturile pentru o terapie eficentă ar putea fi încurcate de atenția exagerată acordată unei substanțe despre care nu știm încă dacă este cu adevărat utilă.
P.S.: SARS-CoV-2 este un virus care respecta recomandările autorităților: a lăsat să participe populația la alegeri. Acum când se dorește introducerea stării de urgență și-a crescut contagiozitatea. Nu a ajuns la milionul de infectați cum prognoza Raed Arafat, dar se străduiește. Și își alege victimele. De exemplu, membrii comisiei electorale de la Sectorul 1 București, care s-au îmbolnăvit la 24 de ore după alegeri și când se punea problema renumărării voturilor”, a scris Vasile Astărăstoae pe site-ul său.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
URGENT WARNING BY ITALIAN MEDICAL DOCTOR, ROBERTO PETRELLA (WITH ENGLISH SUBTITLES) DISTRIBUITI!!!
https://www.bitchute.com/video/5dP9wPEUQZsr/
Le docteur Roberto Petrella lance un appel en Italie
DISTRIBUITI!!!
https://www.youtube.com/watch?v=AH8Pa-jIGG0&feature=youtu.be
Dr. Italiano ¡URGENTE! MAXIMA DIFUSIÓN ¡El verdadero Objetivo! ¡No es tan grave como dicen!
Declaración de advertencia del Dr. Roberto Petrella, respecto a las vacunas que quieren imponer obligatoriamente y las medidas a tomar. ¿Vacuna obligatoria? Descubre qué pretenden lograr con todo este tema del covid y la vacuna desde el punto de vista del médico italiano Dr. Roberto Petrella
DISTRIBUITI!!!
https://www.youtube.com/watch?v=6XfcX_LDeQ0&feature=youtu.be
MARTURIA TERIBILA A DOCTORULUI ITALIAN ROBERTO PETRELLA DESPRE COVID 19 CU SUBTITRARE IN LIMBA ROMANA
DISTRIBUITI!!!!
https://www.brighteon.com/911e8a5a-802b-4f8a-ab7c-ac219c86f44a
https://www.libertatea.ro/stiri/dumitru-coarna-explicatii-despre-politistii-in-civil-care-dau-amenzi-3147984
În mai 2020 a fost lansat un documentar denumit ”Plandemic”, care a devenit viral și a avut (se pare) peste 1 miliard de vizualizări. Acesta era un interviu luat de realizatorul media Mike Willis lui Judy Mikovits, dr. în medicină. Documentarul a fost cenzurat pe Youtube și pe alte platforme.
După realizarea interviului, Mike Willis s-a apucat să cerceteze cartea lui Judy Mikovits, apoi a luat interviuri și altor cercetători sau personalități, pentru a corobora informațiile. Aceste interviuri se găsesc pe site-ul plandemic2.com De asemenea, a realizat un al doilea interviu cu Judy Mikovits, care se găsește de asemenea pe site.
În august 2020, Mikki Willis a lansat un al doilea documentar.
Pandemia Planificată: Îndoctrinarea
Partea I: Controlul prin mass-media
https://brighteon.com/35ea5be8-94da-4388-9508-565fa39beaa4
Mikki Willis (realizator):
Pe 4 mai 2020, am publicat un interviu cu cercetătoarea dr. Judy Mikovits, ca parte a unei serii de documentare denumită ”Plandemic”. Realizatorul s-a trezit puternic atacat în media pentru răspândirea de (ceea ce media a denumit) ”teorii periculoase ale conspirației”.
În calitate de părinte și de realizator media cu o bogată experiență, este imposibil să lansez pe piață informații vătămătoare, în vremuri atât de vulnerabile precum cele de față.
O cunosc pe dr. Judy de 2 ani. I-am citit cartea, apoi am investigat cu de-amănuntul declarațiile dumneaei. După ce am realizat interviuri cu echipa ei de avocați, cu foști colegi, și cu oameni care o cunosc de zeci de ani, pot să spun fără îndoială: Judy Mikovits este una din cele mai sincere, sufletiste, și curajoase femei pe care le-am cunoscut.
Cum se face că este cenzurată de cele mai puternice forțe dintre giganții tehnologiei, din politică, din media și zona medicală ? Și cum se face că toți aceștia atacă persoana ei, dar țin sub tăcere brevetele, conflictele de interese, și corupția în care se scaldă agențiile sănătății la nivel global ?
Pentru a răspunde la aceste întrebări – dar și la multe altele – în ultimele săptămâni am luat interviuri unor cercetători din toată lumea. Printre ei: doctori de top, distinși oameni de știință, laureați Nobel.
De asemenea, am realizat și un al doilea interviu cu Judy Mikovits, pentru a-i da ocazia să răspundă acuzațiilor. Puteți vedea interviul complet pe site-ul plandemic2.com Tot acolo, aveți la dispoziție filmări, documente, și studii științifice care susțin afirmațiile din seria ”Plandemic”. Iată câteva extrase din al doilea interviu:
” – Ce aveți de spus către cei care au minimizat implicarea dvs. în cercetarea HIV ? Cei care au spus că ați fost ultima dintr-un grup de 13 cercetători care au realizat studiul.
– Ce pot să spun … al 13-lea autor este coordonatorul, adică cel mai important autor …”
”- De ce ați acceptat să retrageți propriul studiu XMRV ?
– Studiul a fost retras cu forța. În acest timp, eram ținută în pușcărie …”
”- Mi-ați spus că vi s-au oferit bani pentru a păstra tăcerea …
– ”Dacă pur și simplu spui în public că ai greșit, și promiți că nu mai spui nimic despre asta, poți să păstrezi tot ce ți-am luat, vei primi toate fondurile de cercetare, vei primi înapoi milioane de dolari, și îți vor fi publicate studiile.” Avocatul mi-a zis: ”Asta e cea mai bună ofertă pe care o s-o primești”. I-am zis: ”Nu mă înțelegi. Nu am nevoie de ofertele lor”.
Dacă aș fi știut că un singur copil sau un singur om în vârstă ar fi rănit sau ar muri din cauză că nu am făcut ceva, asta mi-ar fi dat viața peste cap.
Niciodată n-o să accept bani ca să păstrez tăcerea.
(continuare)
N-o să mă opresc niciodată din a spune adevărul”.
(dr. David E. Martin, analist pe probleme de securitate națională, fondatorul indexului IQ100 de la Bursa din New York)
Dovezile sunt chiar în fața noastră. Iar când vine vorba de lucruri evidente, ni se spune că site-urile care verifică informațiile sunt, cumva, mai presus de noi.
Ritmul vieții moderne face aproape imposibil pentru omul cu servici să investigheze evenimentele și politicile care se desfășoară pe glob. Când caută răspuns la probleme arzătoare, unde merg unii dintre ei ? Pe Google. Scrieți termenul, dați ”căutare”, și vedeți cu ochii voștri. Vedeți numai ceea ce vor ei să vedeți.
În cultura modernă – a jurnalismului copy-paste – este un lucru obișnuit ca sute de site-uri să promoveze exact aceeași știre. Asta nu e din cauza lenei. Acest lucru este intenționat.
Când vedem titluri identice pe site-uri care, aparent, n-au legătură între ele … mintea logică trage concluzia: ”Tre să fie adevărat !”. Avem iluzia că multe surse au ajuns la aceeași concluzie, iar asta ne dă încrederea de a răspândi varianta oficială. În acest fel, fără să conștientizăm, răspândim propaganda sistemului.
Motoarele de căutare sunt foarte prețioase pentru cei care vor să stabilească varianta oficială.
”În ce privește controlul asupra vieții oamenilor, Google deja este mai puternic decât majoritatea guvernelor de pe glob”.
Ca cel mai influent motor de căutare din lume, Google are mai multă putere să influențeze alegerile din SUA decât oricare altă națiune străină.
(Înregistrare de la investigația privind Google)
” – Ați depus mărturie în fața acestei comisii. Ați spus: în viitoarele alegeri, Google, Facebook, Twitter – și alte mari companii IT – pot să manipuleze alegerile cu aproape 15 milioane de voturi”.
Dr. Robert Epstein:
”Metodele folosite de ei sunt invizibile, sunt subliminale. Sunt mai puternice decât aproape orice efect pe care l-am văzut în științele comportamentale – și am 40 de ani de când activez în acest domeniu”.
Zach Vorhies (inginer, fost angajat Google în poziție de top)
”Cei de la Google au zis că nu există liste negre privind căutările. Și au spus acest lucru sub jurământ.
Fiind inginer IT, am făcut o căutare – folosind motorul intern de căutare al Google – și ce credeți că am văzut ? Existau căutări aflate pe lista neagră, de exemplu ”leacuri pentru cancer”. De ce decide Google ce pot și ce nu pot oamenii să caute ?”
Ceea ce era odată o unealtă de navigare prin universul informațiilor, acum este o rețea de supraveghere globală, de colectare date, și inginerie socială.
Acum să ne uităm un pic la câteva site-uri de verificare a informațiilor. Începem cu snopes.com.
Snopes pretinde că e ”locul de pe internet unde trebuie mers pentru a discerne ce e adevărat și ce e fals”. Dar dacă privim la istoricul lor de verificare a informațiilor, vedem altceva.
Când dr. Mikovits a afirmat că au arestat-o fără mandat, și fără să o acuze în mod oficial de ceva, snopes au zis că afirmația este ”falsă”. Dacă s-ar fi uitat la documentele de arestare, ar fi văzut că nu aveau nici mandat, și nici nu au acuzat-o de ceva. Acest lucru este confirmat de oamenii din echipa de avocați ai dr. Mikovits:
” – A existat un mandat de arestare ?
– Nu !
– A fost vreodată acuzată de ceva ?
– Nu. Nu a fost acuzată de comiterea vreunei infracțiuni.”
”100 % corect. Judy nu a fost niciodată pusă sub acuzare pentru ceva”.
Divizia Facebook de verificare a informațiilor, Politifact, este deținută de Institutul Poynter, care a primit finanțări substanțiale de la aliați Big-Pharma precum Google și Fundația lui Bill Gates. La fel ca snopes, și Politifact are un istoric de înșelare a populației.
La sfârșitul lui ianuarie 2018, Politifact, snopes, și fact-check.org s-au întrecut să discrediteze ideea că erau patente pe coronavirus și pe tratamentele acestuia. Ei au examinat numai 3 din cele 4452 de patente oficiale, care arată fără îndoială că au fost înregistrate patente pe detectarea și tratamentul coronavirusului – atât de firme, cât și de organisme guvernamentale.
(Știre):
”Fondatorul Facebook a promis Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) că vor scoate știrile false și vor bloca publicitatea manipulatoare. Facebook colaborează cu OMS și cu NCS (NIH ?) pentru a menține contactul cu aceste surse oficiale”.
Wikipedia este folosită pentru a afla informații despre oameni, locuri, și lucruri. Chiar și robotul Alexa (de la Amazon) folosește această enciclopedie digitală.
” – Alexa: Cine e dr. Judy Mikovits ?
Alexa: Conform site-ului wikipedia, Judy Ann Mikovits este un fost cercetător, cunoscută pentru afirmațiile ei medicale care au fost discreditate. Ea a fost descrisă ca activist anti-vaccin și promotor al teoriei conspirației, și a fost acuzată de practici științifice incorecte.”
Wikipedia face parte din Fundația Wikimedia, o organizație non-profit cu un lung istoric în ce privește afilierea politică. Mulți finanțatori sunt publici, mulți anonimi. Ce anume primește un donator wikipedia în schimbul generozității lui ?
Ce a început ca o platformă liberă și obiectivă, a devenit o armă folosită pentru a discredita orice om care e periculos pentru proprietarii platformei. Iar după ce te calomniază, blochează articolul despre tine, astfel încât nu mai poți corecta propria biografie.
Pe scurt: cele mai multe site-uri de verificare a informațiilor, care pretind că sunt independente … nu sunt nici independente, nici nu prezintă datele reale. Și mai pe scurt: sunt instrumente de manipulare.
Ceea ce au făcut ei … este că au decis că există o variantă oficială. Dacă aceasta se conformează cu declarațiile Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CDC) și cu declarațiile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), se presupune că e corectă.
Nu trebuie să le reamintesc americanilor că CDC sunt cei care au zis că oamenii trebuie să dea cu DDT prin casă.
(imagini de arhivă)
”Folosit corect, DDT-ul este absolut inofensiv pentru oameni și animale”.
”Rețineți această denumire: DDT …”
”Un colectiv de cercetători a dat astăzi un comunicat, în care spun că pesticidele ar putea fi un mare pericol pentru omenire”.
(emisiune)
”Vă amintiți campania cu gripa porcină din 1976 ? Atunci, guvernul SUA ne-a spus că gripa porcină poate deveni letală. Iar Washington-ul a hotărât ca fiecare bărbat, femeie, și copil din america să fie vaccinat, pentru a preveni o epidemie la nivel național. 46 milioane de cetățeni s-au conformat și au acceptat injecția”.
(înregistrare interviu cu David Sencer, director CDC între 1966-1977)
” – A venit vreodată cineva la voi (la CDC) să vă zică: există pericolul unor leziuni neurologice dacă facem imunizare în masă ?
David Sencer: – Nu.
– Nu a venit nimeni, niciodată ?
– Nu.”
(înregistrare cu Dr. Michael Hattwick, membru al echipei de monitorizare a gripei porcine, din cadrul CDC)
”Nu-mi vine să cred că cineva a zis că nu știau treaba asta (că existau boli neurologice asociate cu vaccinul împotriva gripei). Pur și simplu nu-i adevărat. Am știut asta”.
(înregistrare cu David Sencer)
”- Vreți să spuneți că omul minte ?
David Sencer: – Posibil.
– Atunci cum se face că propriul vostru raport menționează complicațiile neurologice ca posibilitate ? Nu vi s-a părut că trebuie să spuneți asta americanilor ?”
(imagini de arhivă)
”CDC-ul dr. Sencer a ajutat să fie create și spoturile publicitare pentru a convinge oamenii să accepte vaccinul”.
(spot publicitar pentru vaccinul antigripal)
”Vaccinurile sunt sigure. Prin urmare, suflecați-vă mâneca.”
(imagini de arhivă)
”Acum, americanii cer despăgubiri de la stat, totalizând 3,5 miliarde de dolari. De departe, cele mai multe despăgubiri – două treimi din ele – sunt pentru probleme neurologice sau chiar deces”.
(știre)
”În această seară, există îngrijorări serioase despre cât de bine controlează CDC-ul germenii periculoși din laboratoarele lor. Asta, după încă o breșă de securitate”.
”Pentru a treia oară într-o lună, CDC a recunoscut că microorganisme letale au fost manevrate incorect în laboratoarele guvernului”.
Acest CDC se presupune că are grijă de sănătatea americanilor.
Când pornim de la premiza că versiunea medicală oficială este standard obiectiv, site-urile de verificare a informațiilor caută un articol care să confirme ce spune respectiva agenție. Apoi, cei care combat teoriile conspirației vin și spun: vom demonstra că aceste teorii sunt înșelăciuni.
Fiecare produs media din acest moment a introdus ”dovezi”, iar sistemul a reordonat paginile. Dacă veți căuta astăzi ceva despre purtatul măștilor, sau studii privind distanțarea socială, veți vedea că studiile care erau pe primele locuri la căutare … nu mai există. Iar în locul lor găsiți studii cu titluri ce susțin varianta oficială.
(Anthony Fauci):
”Veți auzi mai multe despre protocoale avansate …”
Dacă le interzici oamenilor să se adune, îi vei împiedica să discute … despre ce credeți ? Despre problemele actuale. Dacă-i ții pe oameni în casă, îi ghidezi să se informeze din sursele pe care le-ai pregătit tu. ”Acum știu cum să câștig electoratul. Stă acolo unde îi dau eu voie, ascultă mesajul pe care-l permit eu, prin entitățile mass-media pe care le controlez”.
”Cei care spun poveștile, controlează societatea” (Platon)
Încă de la începutul presei tipărite, se desfășoară o bătălie privind controlul informațiilor.
La începutul anilor 1900, magnatul petrolier John D. Rockefeller a preluat controlul asupra tuturor ziarelor și editorilor-șefi din era lui (din America). A devenit primul miliardar din America, pavând drumul pentru viitorii magnați însetați de putere.
Astfel a început ”goana după aur” pentru cea mai importantă resursă din lumea modernă: varianta oficială.
(1975. Înregistrări de la o audiere în Congresul American, unde șeful Comisiei Parlamentare de control al CIA – Frank Church – discută cu șeful CIA William Colby)
” – Este adevărat că CIA are oameni care scriu la ziare americane cu tiraj mare ?
– Da, avem oameni care scriu articole pentru ziare americane.”
În timpul unei anchete conduse de o comisie parlamentară, a fost dezvăluit faptul că CIA a orchestrat o operațiune secretă prin care să infiltreze și să controleze mass-media din Statele Unite. CIA denumeau această operațiune ”Privighetoarea”.
(înregistrări anchetă parlamentară)
” – Este adevărat că CIA are oameni care lucrează la trusturi de televiziune ?
– Domnule președinte, aici intrăm în zonele de mare adâncime, pe care aș vrea să le discut într-o ședință executivă la CIA”.
CIA are peste 3000 de agenți angajați și antrenați de ei, care sunt plasați în poziții cheie în organizații media de top. Deghizați ca editori, ca jurnaliști, acești actori foarte bine plătiți nu au cutezat niciodată să își pună întrebări privind efectul minciunilor pe care le spun.
(Înregistrare de la o discuție cu John Stockwell, fost agent CIA)
” – În ce măsură manipulează CIA-ul media ?
– E mai mult decât îți poți imagina. Înființează organizații studențești pentru a-i coopta pe studenții radicali. 5000 de profesori universitari sunt cooptați pentru a ajuta CIA-ul să manipuleze mințile oamenilor. Jurnaliști din SUA – inclusiv nume mari – cooptați să funcționeze în mod sistematic ca agenți, prin care CIA răspândește manipulări în toată lumea.”
(imagini de arhivă)
”Așa cum spune acest memoriu CIA din 1952: Scopul este să controlăm un individ până la nivelul în care va face ce spunem noi chiar și împotriva propriei voințe.”
(înregistrare cu James R. Thornwell, participant fără voie într-un experiment al armatei americane)
”E un mare proces de spălare a creierului să schimbi percepția realității pentru fiecare american, până la un asemenea nivel încât nimeni nu mai poate avea o viziune corectă a realității, pentru a se apăra pe ei înșiși, familiile lor, comunitatea lor, și țara lor.”
(Înregistrare de la o discuție cu Sig Michelson, președinte al postului CBS News între 1951-1961)
” – Dumneavoastră ce spuneți: oare aceste practici continuă și astăzi ?
– Pot să spun că da. Aș zice așa: ca reporter, vă spun că probabil continuă. Dar eu zic că trebuie să aveți mai multă grijă (investigând astfel de subiecte).
(emisiune)
”Cum putem ști dacă Operațiunea ”Privighetoarea” se mai derulează sau nu ? Treaba e că nu știm”.
Legea telecomunicațiilor, adoptată în 1996, a deschis portița pentru monopolizarea presei tipărite.
Bill Clinton (președinte al SUA, 1992-2000)
”Această lege protejează consumatorii împotriva monopolurilor. Garantează că va exista o diversitate a opiniilor … ”
Astăzi, o mână de imperii corporatiste dețin și controlează mare parte din ce citiți, auziți, sau vedeți în media. De la cele mai mari studiori de film, rețele de posturi radio și tv, ziare și reviste, până la universul vast al știrilor de pe internet și al site-urilor de divertisment.
(Extrase din știri tv):
”Amazon și-a transformat procesele de lucru, ca răspuns la …”
” … compania își menține angajații sănătoși și în siguranță, continuând să procure …”
” … pentru milioane de americani care stau acasă …”
(imagini emisiune)
”În acest fel funcționează. Este ca o casă a oglinzilor, unde vezi același lucru mereu și mereu. Iar oglinzile sunt strâmbe”.
”Există o industrie plătită să vâneze jurnaliști, sau pe cei care fac dezvăluiri. Această industrie controlează ziua și noaptea imaginile pe care le vedem, pentru a ruina, a distruge sau a calomnia ideea care nu le convine, sau persoana care o livrează”.
(Înregistrare cu Nancy Pelosy, liderul minorității democrate din Congresul SUA, cea care se lupta să-l suspende pe Trump)
”Calomniați pe cineva – cu falsuri și toate cele – și apoi răspândiți informația. Apoi faceți articole despre asta. Astfel, oamenii vor vedea că presa scrie despre asta, așa încât vor avea confirmare … Atunci se numește ”calomnie despre care se scrie”. Acuma răspândiți articolul despre calomnia pe care am lansat-o”.
”E o tactică”.
Vedetele de la știri nu sunt singurii plătiți ca să slujească propaganda sistemului. Cele mai multe emisiuni talk-show sunt deținute de aceeași magnați, și deci urmează același scenariu. Numai că îl asezonează cu zâmbete.
(înregistrare emisiune)
”Principalul nostru subiect din această seară îl constituie teoriile conspirației.”
Emisiunea ”Retrospectiva săptămânii”, cu John Oliver, a avut o secțiune intitulată: ”Teorii ale conspirației cu privire la coronavirus”.
” … de exemplu, ei zic că aselenizarea a fost trucată”.
Primul lucru pe care-l remarcăm este că domnul Oliver își începe comentariul cu teorii ale conspirației care nu au treabă cu coronavirusul. Aceasta e o tactică standard folosită de propagandiști pentru a stabili un anumit ton al discuției, astfel încât tot ce vor spune după aceea să fie privit prin lentila absurdității.
”Plandemic, un așa-numit documentar plin de tot felul de teorii ale conspirației …”
Domnul Oliver încearcă din greu să discrediteze afirmația dr. Judy, că a fost arestată fără capete de acuzare:
”A fost pusă sub acuzare, absolut”.
Acest lucru nu e o scăpare, ci o minciună sfruntată. Înainte să fie filmată emisiunea, domnului Oliver i s-au transmis documentele oficiale de arest, care demonstrează cu claritate că dr. Judy nu a fost vreodată acuzată de ceva.
Apoi, John Oliver încearcă să discrediteze ideea că plaja (natura) are vreun rol în întărirea sistemului imunitar. În loc să aducă argumente științifice pentru opinia lui, el pur și simplu defaimă cealaltă afirmație.
”Tot ce ați zis voi … e o nebunie”.
–
”Televiziunea nu e adevărul. Suntem iluzii, omule ! Dar voi vă uitați la noi zi de zi, noapte de noapte. Oameni de toate vârstele, de toate culorile, de toate credințele. Și ce să vezi ? Începeți să credeți iluziile. Începeți să credeți că tubul catodic e realitatea, și că propriile voastre vieți nu sunt reale. Asta e o nebunie ! Voi sunteți oamenii reali. Noi suntem iluziile.
Deci … închideți televizoarele. Închideți-le acum ! Închideți-le chiar acum. Închideți-le și lăsați-le închise. Închideți-le chiar în timp ce vă spun să le închideți. În …”