Președintele Klaus Iohannis a solicitat marți Parlamentului reexaminarea legii prin care 4 iunie a fost desemnată Ziua Tratatului de la Trianon, act normativ adoptat de Parlament pe 13 mai la inițiativa PSD și declarat constituțional pe 15 iulie.
”Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experților, cât și a organizațiilor neguvernamentale. Reacțiile produse la nivelul societății civile, precum și amploarea acestora au pus în evidență faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic și consistent de consultare și dezbatere publică. Din această perspectivă, considerăm că se impune reanalizarea Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, prin reluarea de către Parlament a întregului proces deliberativ asupra legii și inițierea unei largi analize și consultări, în care sa fie implicați specialiști, istorici, cercetători, profesori, academicieni, instituții de învățământ, instituții publice, reprezentanți ai societății civile”, se arată în solicitarea de reexaminare transisă Parlamentului.
Șeful statului mai punctează că, într-o țară membră a Uniunii Europene, puternic atașată de valorile și principiile europene, deschiderea către dialog, abordarea matură a subiectelor ce riscă să genereze falii în societate, promovarea toleranței și a respectului față de demnitatea umană sunt pilonii pe care România trebuie să se bazeze în permanență.
”În acest proces, autoritățile statului au o responsabilitate majoră”, subliniază președintele.
Klaus Iohannis mai precizează că, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, Parlamentului îi revine responsabilitatea constituțională de a antrena în procesul legislativ actorii relevanți pentru adoptarea actelor normative, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a aborda transparent și responsabil transpunerea în plan legislativ a evenimentelor istorice, în acord cu valorile și aspirațiile democratice ale poporului român.
Pe 15 iulie, Curtea Constituțională a respins sesizarea formulată de președintele Klaus Iohannis împotriva legii prin care 4 iunie a fost desemnată Ziua Tratatului de la Trianon, act normativ adoptat de Parlament pe 13 mai la inițiativa PSD.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon este constituțională în raport cu criticile formulate. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României”, a transmis CCR într-un comunicat de presă.
În sesizarea transmisă CCR la începutul lunii iunie, șeful statului a acuzat încălcarea principiului separației puterilor în stat și a subliniat că legea are un caracter pur declarativ care este de natură să determine ambiguități cu privire la efectele pe care actul normativ le-ar putea produce.
Președintele a susținut că o asemenea sferă de reglementare este de esența unei simple declarații a Parlamentului, a unui anunț, fără caracter normativ.
”În cazul legii supuse controlului de constituționalitate, se poate observa că dispozițiile conținute și, în mod special, cele care ar trebui să constituie obiectul de reglementare, au un caracter pur declarativ, deoarece acestea nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorința, de a prestabili, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon”, a scris președintele în sesizarea transmisă de Klaus Iohannis Curții Constituționale.
Șeful statului mai arăta că responsabilitatea marcării unui astfel de eveniment prin manifestări cultural-educative și științifice revine autorităților executive locale și centrale, iar nu Parlamentului.
”De aceea, învederăm faptul că Parlamentul, acționând în acest fel și arogându-și competența de legiferare, în condițiile, domeniul și cu finalitatea menționată, a acționat ultra vires, intrând în aria de competență a autorității executive, singura cu atribuții în domeniul sus-menționat, printr-un act de reglementare secundară, care să se subsumeze competenței autorității administrației publice centrale”, se sublinia în sesizare.
Klaus Iohannis mai acuza și faptul că legea criticată este echivocă și nu prezintă claritate în privința conținutului reglementării.
”Constatăm faptul că din denumirea titlului și conținutul legii supuse controlului de constituționalitate nu se poate determina cu precizie care sunt relațiile sociale reglementate, obiectul legii criticate nefiind unul determinat, fixat în mod clar și neechivoc. Legea criticată nu impune, prin normele sale, reguli sau principii generale clare, care să orienteze întreaga reglementare, aceasta fiind lacunară și cu privire la destinatarii săi și la conduita acestora, aceștia neputând fi precizați sau identificați prin intermediul dispozițiilor referitoare la organizarea manifestărilor pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon”, se preciza în sesizare.
Președintele afirma că legea este lipsită și de previzibilitate, întrucât nu rezultă cu claritate care este criteriul obiectiv ce poate orienta conduita autorităților care trebuie să organizeze manifestări cultural-educative și științifice, ”ceea ce este de natură să dea naștere unui subiectivism în aplicare cu privire la alocarea de sume din bugetele proprii dedicate respectivelor manifestări publice, instituțiile publice putând acționa discreționar în aplicarea acestor norme”.
Nu în ultimul rând, șeful statului nu a fost de acord nici cu obligativitatea instituită în lege ca televiziunea și radioul publice să includă în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile.
Inițiativa legislativă a PSD care prevede declararea zilei de 4 iunie drept ”Ziua Tratatului de la Trianon”, actul adoptat în 1920 prin care comunitatea internațională a recunoscut unirea din 1918 a Transilvaniei cu România, a fost votată pe 13 mai de Camera Deputaților, forul decizional.
Actul normativ a fost adoptat cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri.
Propunerea legislativă, inițiată de senatorii PSD Titus Corlățean și Șerban Nicolae, a fost adoptată tacit de Senat în octombrie anul trecut și a fost introdusă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, care este forul decizional, în contextul controverselor legate de legea privind autonomia Ținutului Secuiesc și a declarațiilor dure făcute de președintele Klaus Iohannis, care a acuzat PSD că negociază vânzarea Ardealului către unguri.
Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, şi de Ungaria, de altă parte.
Tratatul, care a intrat în vigoare la 26 iunie 1921, a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România şi Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelalte fiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) şi cu Turcia.
- Se declară ziua de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
- În scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural – educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor
- Instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.
- Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare.
- Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile.
”Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și confirmarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu. De asemenea, Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, care a permis națiunilor care trăiau în acest imperiu să-și formeze, după Primul Război Mondial, propriile state naționale”, se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative, semnată de Titus Corlățean și Șerban Nicolae.
Cei doi senatori social-democrați mai spun că tratatul reprezintă unul dintre instrumentele juridice fundamentale care guvernează desfășurarea relațiilor bilaterale româno-ungare, subliniind că respectarea prevederilor sale și a celorlalte norme ale dreptului internațional relevante este o condiție sine qua non a dezvoltării relațiilor dintre cele două state, în conformitate cu valorile unei Europe unite, a libertății, democrației, statului de drept și a solidarității.
”Tratatul de la Trianon constituie un document politic și juridic de o importanță deosebită pentru națiunea română și un element esențial al realității geopolitice actuale la nivel european. Pe de altă parte, în perioada recentă se înregistrează o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația Tratatului de la Trianon. Orice încercare de rescriere a istoriei, de aducere în discuție a unor poziții revizioniste, nu poate fi acceptată astăzi, în Uniunea Europeană”, se mai arată în expunerea de motive.
În cadrul dezbaterilor generale din plenul camerei Deputaților, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat că parlamentarii formațiunii pe care o conduce vor vota ”împotriva acestui proiect de lege absolut inutil”.
”Ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru națiunea română a fost o bucurie imensă – și pot să înțeleg acest aspect – pentru națiunea maghiară și pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriașă și o tristețe imensă. Această stare de fapt nici unii, nici alții nu o mai pot schimba prin astfel de dezbateri și votând acest proiect de lege. Trecutul este și va rămâne în urma noastră”, a declarat el.
Kelemen a mai spus că de la tribuna parlamentului ar trebui să fie cultivată și construită politica speranței, ar trebui ca pe parlamentari să-i preocupe viitorul, ”perspectiva timpului care poate fi modelat de noi, care va da fiecărui cetățean speranța că ziua de mâine, cu toate aspectele ei, va fi mai bună decât ziua de ieri”.
”Majoritatea – în cazul nostru majoritatea românească – este întotdeauna responsabilă de minoritate – în cazul nostru, de minoritatea maghiară din România. Cu Transilvania v-ați îmbogățit și cu noi, cu moștenirea noastră culturală, cu trecutul nostru, cu tot. Condițiile în care trăiește o minoritate, de felul în care se simte pe pământul natal, depinde, în primul și în primul rând, de dumneavoastră. Noi, cei care am rămas în România, am acceptat că această țară este și țara noastră, este și căminul nostru și aici vrem să construim viitorul copiilor noștri”, a mai spus liderul UDMR.
El a subliniat că majoritate puternică, sigură pe sine, o majoritate fără remușcări, niciodată nu își demonstrează puterea în mod ostentativ, nu creează intenționat situații în care celălalt se simte umilit, ofensat și este batjocorit, stigmatizat așa cum s-a întâmplat în ultimele săptămâni cu comunitatea maghiară din România.
”Până la urmă se pune întrebarea: ce vreți să demonstrați cu acest proiect? Si cui vreți să demonstrați? Oameni buni, granițele au fost trasate acum mai bine de o sută de ani. Mulți maghiari au ajuns să trăiască în afara granițelor Ungariei, cum mulți români au ajuns să nu trăiască în interiorul granițelor României. Dar ei, românii, indiferent unde trăiesc, în ce țară, totuși aparțin națiunii române. Si este firesc acest lucru. Cum este la fel de firesc că maghiarii aparțin națiunii maghiare, indiferent unde trăiesc. Există solidaritate națională, există responsabilitate, dar aceste aspecte nu se îndreaptă împotriva nimănui”, a mai spus Klemen Hunor.
”Astăzi degeaba v-aș ruga să respingeți acest proiect de lege absolut inutil și total contraproductiv. Constat că încă nu s-a terminat competiția lansată acum trei săptămâni de președintele Republicii; competiție prin care aveți impresia că, dacă săptămânal veți demonstra că sunteți anti-maghiari, ați rezolvat, automat, toate problemele României. Astăzi vom primi cu demnitate și acest mesaj al dumneavoastră, așa cum v-ați obișnuit. Vom ști să marcăm în sufletele noastre acest moment și vom argumenta în continuare pentru relații echilibrate între români și maghiari, așa cum am făcut în ultimii 30 de ani. Vom construi politica speranței și credința că și în această parte a Europei, la un moment dat, va domina respectul reciproc în loc de respingere, va domina empatia reciprocă în loc de refuzul permanent și că va veni și acea zi, când vom găsi momentele care pot fi sărbătorite împreună, care ne vor apropia și nu ne vor îndepărta pe unii de alții”, a conchis liderul UDMR.
Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.
Evident ca, sclavetele sas are ordine precise din afara pt asta, iar el nu se duce nici la buda daca n-are instructiuni clare in acest sens! De altfel, Plavanul ii uraste si pe romani dar si pe maghiari la fel de mult, ceea ce iubeste, fiind doar casele, conturile si concediile de lux!
Si apropo, i-as recomanda Plavanului, ca atunci cand se intoneaza imnul national, sa nu mai stea cu palma la piept, ci sa si-o duca la cur, adica exact acolo unde-l doare de neamul si de tara aceasta.
Ne conduc trei gunoaie. Un protestant,un catolic și un musulman. Într-o țară care ne numim 90% ortodocși. Mai bine îl aveam conducător pe Beeeecali așa cum e el. Dar mă întreb oare câți sunt cu ADEVĂRAT ORTODOCȘI.
@Marioca75, stii care e ironia sortii? Este ca, tocmai unul dintre „gunoaiele” astea – cel musulman, a fondat si pus pe picioare SMURD-ul, cel mai eficient si bine facut lucru din Romania de dupa 1989. 10000 de romani nu ar fi fost niciodata in stare sa faca ce a facut „gunoiul” de musulman! Becali?!? Ce a facut Becali cand s-a vazut cu bani? Si-a tras un palat, si-a comandat mobila suflata cu aur, Maybach de nu stiu cate sute de mii de euro….pentru ca asta mentalitea romaneasca: sa te dai mare, sa vada aia ca te-ai ajuns….
Bogdane, ironia sortii e ca Marioca75 are dreptate! Smurd-ul este o bisnitareala a musulmanului, slab pregatita profesional si care a sabotat Ambulanta!!