„Experimentul Ucraina” al Vaticanului și Fanarului – un alt pas către unirea Ortodoxiei cu papismul

La sfârșitul anului 2019, pe canalul de televiziune grecesc „Cosmos”, a fost difuzat un interviu extrem de important și informativ cu domnul Kyriakos Kyriazopoulos, profesor de drept ecleziastic la facultatea de drept a Universității Aristotel din Salonic. Acest interviu a fost dedicat problemei uriașe cu care se confruntă Ortodoxia în Ucraina, precum și acțiunile Fanarului îndreptate spre unirea cu romano-catolicii.

Profesor Kyriakos Kyriazopoulos

Oferim un fragment dintr-o transcriere a acestei emisiuni.

– Scopul creării BOU de către Patriarhia de la Constantinopol este promovarea mișcării ecumeniste. După cum știți, în Ucraina de Vest, pe lângă Biserica Ortodoxă din Ucraina din Patriarhia Moscovei, biserica Uniată condusă de un arhiepiscop a activat împreună cu două structuri schismatice – „Patriarhia Kievului” și „Biserica autocefală”.

– Care este obiectivul Patriarhiei de la Constantinopol în întemeierea așa-numitei „Biserici Autocefale din Ucraina” condusă de Epifanie?

– Scopul este slăbirea Patriarhiei Moscovei, pentru a permite o uniune între uniatele ucrainene și așa-numita „biserică autocefală a Ucrainei” condusă de Epifanie. Obiectivul constă în crearea unei uniuni, o „Patriarhie”, care va conține Uniatele împreună cu susținătorii lui Epifanie.

– Și cui vor fi în subordine?

– Prin Constantinopol, ei vor fi subordonați papei. Este evidentă situația în care papismul diferă de ortodoxie, deoarece aceste evenimente se dezvoltă pe linia ecumenismului inter-creștin. (Există și ecumenism inter-credinţă). Unificarea grupurilor creștine într-o singură structură. Această structură va funcționa pe baza unei politici unitare și unice – cea papală.

Această uniune este impusă de către entitățile politice și economice internaționale, pe lângă Uniunea Europeană.

– Este ceva similar cu cel planificat la nivel european pentru 2025?

– Pentru pregătirea acestui moment, sunt planificate întâlniri între papistaşi și ortodocși, cu scopul de a se uni în 2025. Prin urmare, în iunie 2019, în onoarea sărbătorii patronale a Papei de la Roma – Sfântul Petru și Pavel – Bartolomeu au trimis o scrisoare papei Romei cu un apel privind „finalizarea până în noiembrie 2020 a dialogului privind primatul papei Romei în primele milenii.”

Vă voi explica cum va fi creată această „uniune”, deoarece aceasta se referă și la Ucraina; pentru că acolo se desfășoară un experiment privind unificarea papistaşilor cu ortodocșii. Un experiment de unificare a „BOU” cu Uniaţii este deja realizat. Vaticanul, prin „Consiliul papal pentru cooperarea unității creștine”, a convenit o întâlnire între arhiepiscopul uniaţilor ucrainieni cu Bartolomeu.

Tocmai acolo s-a decis continuarea relațiilor ecumeniste dintre Epifanie și Uniaţii din Ucraina.

Pe lângă rugăciunile comune și pomenirea naziștilor ucraineni (schismaticii s-au confruntat întotdeauna cu naziștii ucraineni), datorită acestora și altor acțiuni din Ucraina, unirea ecumenistă experimentală a papismului cu ortodocșii din Bisericile autocefale sunt promovate. Ei pregătesc terenul pentru unire.

În aceasta constă, de fapt politica Vaticanului. Vaticanul și-a dorit acest lucru din momentul în care a luat ființa Uniaţia și a încercat întotdeauna să-i transforme pe ortodocși în Uniaţi – pentru a-și păstra propriile tradiții, dar să-l recunoască dogmatic pe papa Romei ca șef al Bisericii, cu dreptul de a stabili dogme. Papa trebuie să fie supremul legiuitor, liderul suprem și judecătorul suprem. Aceasta este este papismul.

Uniaţii acceptă dogmatic pe papă ca cap al Bisericii. Asta înseamnă că acceptă schimbările care au avut loc în biserica occidentală în al doilea mileniu, când biserica occidentală s-a transformat în papism.

Scopul Vaticanului este transformarea Bisericilor Autocefale în biserici Uniate. Acesta este scopul dialogului ecumenist.

În prezent, o comisie teologică mixtă a bisericii romano-catolice și a Bisericii Ortodoxe discută despre rolul primatului papal în primul mileniu. Până la sfârșitul lunii noiembrie 2020, aceștia vor fi de acord asupra unui text unic și îl vor prezenta unui „consiliu” al papistaşilor și ortodocșilor, care va avea loc în 2025 cu scopul de a se uni, și vor spune: „Am fost de acord și ne vom uni pe baza primatului onoarei papei Romei din primul mileniu, pe care l-am acceptat atunci. „ Acest acord, desigur, va fi doar cuvânt.

În ceea ce privește partea nomocanonică, acesta va fi un acord cu primatul papei în mileniul II. Dar nu vor spune acest lucru.

Papismul dorește ca „Codex-ul canoanelor Bisericilor Răsăritene” publicat în 1990 de papa polonez Ioan Paul al II-lea să fie aplicat Bisericilor autocefale, care sunt până acum încă ortodoxe. Acest codex include, de asemenea, reguli dogmatice care impun papa ca un lider care deține primatul puterii.

Patriarhul din Constantinopol și în special Bartolomeu fac următoarea greșeală. Vrea să câștige ceva. El dorește să fie recunoscut ca șef, astfel încât să poată avea putere asupra a ceea ce sunt încă Bisericile Autocefale atunci când are loc unirea. Deoarece va exista o întâietate papală a puterii, el dorește, de asemenea, să aibă acelaș primat de putere pe care nu îl are încă printre Bisericile Autocefale, care vor deveni unite. El încearcă să garanteze acest primat al puterii prin intermediul legii canonice pe care Ortodoxia o are în comun cu papismul.

Dar greșeala sa constă în următoarele: În legislatura romano-catolică, numai Papa și episcopii sunt instituții neschimbabile. Structurile „interimare” – patriarhii, arhiepiscopii și așa mai departe – nu sunt instituții neschimbabile. Papa le poate schimba. Adică, chiar dacă îi dă lui Bartolomeu ceea ce dorește pentru a avea putere asupra Bisericilor Ortodoxe Autocefale până acum, în viitor Papa Romei va revoca asta. Pentru că aceasta este o „biserică” și nu o „lege divină”.

Instituțiile neschimbabile sunt denumite „Legea divină”. Patriarhii și arhiepiscopii sunt „legea ecleziastică”; adică se pot schimba. În consecință, ceea ce el [Bartolomeu] încearcă să obțină va fi ca o casă construită pe nisip, care se va prăbuși. Patriarhia din Constantinopol conduce o politică incorectă și va pierde ceea ce are. El va pierde primatul onoarei, și apoi și primatul puterii – pe care acum încearcă să-l dobândească prin intermediul papei.

– Și ce vor face rușii?

– Rușii și-au dat seama deja de asta. Rușii nu au semnat textul Consiliului de la Ravenna despre primatul papal. Rușii nu au acceptat nici primatul papei al puterii și nici supremația puterii de la Constantinopol. Au făcut și greșeli. Însă acum sunt îngrijorați de greșelile lor după acțiunile lui Bartolomeu în Ucraina. Până atunci, mergeau în pas cu Bartolomeu.

Din momentul în care nu s-au deplasat la pseudo-consiliul din Creta și când a apărut criza ucraineană, Patriarhia Moscovei s-a arătat îngrijorată de faptul că l-a urmat în mod politic pe Patriarhul ecumenic în problemele de ecumenism. Desigur, a greșit: a permis și semnarea unui acord cu papa în Cuba.

Patriarhia Moscovei are pretenții de la sine și se pare că a reevaluat poziția pe care o deținea până acum. Există întrebări legate de diplomația bisericii. Dar când diplomația este amestecată cu ecumenism, ești scufundat.

Există și alte tipuri de ecumenism: între ortodocși și diferite ramuri ale protestantismului – anglicanism, luteranism, calvinism ș.a. Sau ecumenismul cu monofiziții. Toate acestea se întâmplă, dar depinde de experimentul pe scară mai mare a unirii Bisericilor Autocefale Ortodoxe cu papismul. Tot restul va decurge de la sine.

Acest experiment cu reunificarea, adică cu transformarea Bisericilor Ortodoxe în Biserici Uniate bazate pe eclesiologia papală – adică pe catolicizarea lor. În momentul de față, se desfășoară un experiment cu catolicizarea Ucrainei prin „biserica autocefală” a lui Epifanie.

Ei încearcă să unească un „patriarhat” sub egida Vaticanului și Patriarhiei din Constantinopol, după cum a arătat el însuși, arhiepiscopul uniaţilor din Ucraina. Această uniune presupune o eclesiologie pe baza căreia va exista. Este ortodoxă sau papistă? Ortodoxul [eclesiologic] este neputincios instituțional și politic. Vaticanul dorește și muncește din greu pentru a-și aplica propria eclesiologie, pentru că dacă se va uni cu ortodoxia în condiții ortodoxe, se va prăbuși ca papalitate.