Nicolae Mannis a amintit că istoria cunoaște mai multe cazuri când Sinoadele Ortodoxe Ecumenice au fost convocate de Patriarhia Ierusalimului.
Teologul grec Nicolae Mannis consideră că Patriarhul Ierusalimului poate și trebuie să convoace Sinodul Ecumenic în Iordania, relatează site-ul grec „Romfea„.
În articolul publicat de „Romfea” Nicolae Mannis oferă exemple istorice despre modul în care Patriarhia Ierusalimului a convocat Sinoade Ortodoxe Ecumenice.
Primul asemena caz a avut loc în „duminica de Rusalii, anul 763, când Patriarhul Ierusalimului Teodor I (745 – 771) a convocat Sinodul. La acest Sinod cu caracter ecumenic, la care a fost osândită erezia iconoclaștilor, au luat parte Patriarhul Alexandriei Cosma (727–755) și Patriarhul Antiohiei Teodosie (751–773) cu episcopii lor.
Nicolae Mannis a subliniat că „Patriarhul de atunci al Constantinopolului Constantin II nu a participat la sinod, întrucât era un instrument al împăratului fanatic iconoclast Constantin Copronimus și a fost anatemizat după moartea sa de către cel de-al șaptelea Sinod ecumenic”.
În mod firesc, faptul absenței Patriarhului Constantinopolului, potrivit teologului, „nu minimizează caracterul ecumenic al acestui Sinod, al cărui simbol de credință împotriva iconoclaștilor a fost recunoscut în Lucrările celui de al VII-lea Sinod Ecumenic!”.
Al doilea caz când Patriarhul Ierusalimului a convocat Sinodul Ortodox Ecumenic a avut loc „în aprilie 836, în a doua fază a iconoclasmului, în perioada când în majoritatea cazurilor pe tronul Constantinopolului se aflau patriarhi-iconoclasti”.
Anume atunci Patriarhul Ierusalimului Vasile (820–838) a convocat Sinodul care a susținut cinstirea sfintelor icoane.
Acest Sinod a avut sprijinul Patriarhului Alexandriei, Hristofor (817 – 841) și al Patriarhului Antiohiei, Iov (813 – 843). La acest Sinod au participat 185 de episcopi, 171 de egumeni și 1153 de călugări”.
Drept urmare, Sinodul a trimis o scrisoare în apărarea sfintelor icoane împăratului iconoclast Teofil. Această scrisoare a fost publicată de Ioan Sakkelion în publicația respectivă, „care subliniază importanța acestui Mare și, fără îndoială, Sinod Ecumenic, a cărui autoritate poate fi ușor sesizată din toate cele relatate mai sus!”.
Cel de-al treilea caz de inițiere și convocare de către Patriarhul Ierusalimului a Sinodului Ortodox cu caracter ecumenic a avut loc în 1443. Atunci Patriarhul Ierusalimului Ioachim (1431 -?) „a convocat la Sinodul de la Ierusalim, la care a participat Patriarhul Alexandriei Filotei (1435-1459) și Patriarhul Antiohiei Dorotei (1435-1452), și cei împreună cu ei Mitropolitul de Cezareea Arsenie”.
Acest Sinod care comportă în mod clar un caracter panortodox, „a criticat pseudo-unia pseudo-sinodului Ferraro-Florentin, și în același timp l-a anatemizat pe Patriarhul Constantinopolului latinofil Mitrofan al II-lea (1440 – 1443) împreună cu persoanele pe care le-a hirotonit”.
Teologul scrie că opera sa a fost răspunsul la un articol al lui Anastasie Vavuskos, care a încercat să justifice „din punct de vedere canonic” refuzul Patriarhului Bartolomeu și al Arhiepiscopului Ieronim de a participa la Sinaxa Ortodoxă iniâiată de Patriarhul Ierusalimului Teofil.
În special, în articolul său intitulat „Oare poate Patriarhul Ierusalimului să convoace Sinodul Ortodox Ecumenic?”, Dr. Vavuskos susține că Patriarhul Ierusalimului nu poate convoca o astfel de reuniune.
Potrivit lui Nicolae Mannis, Vavuskos a ajuns la această concluzie după ce a studiat „dacă a existat vreun precedent când Patriarhul Ierusalimului a convocat Sinodul Ortodox Ecumenic”.
În studiile sale Vavuskos scrie că după Sinodul Apostolic ținut la Ierusalim în anul 48, a existat un alt caz când în 1672 a avut loc la Ierusalim un Sinod sub președinția Patriarhului Ierusalimului Dosoftei, însă care nu a avut o valoare ecumenică.
Totuși, Nicolae Mannis consideră că Patriarhul Ierusalimului are dreptul canonic de a convoca Sinoade cu caracter ecumenic. Mai mult, orice alt Patriarh are acest drept atunci când Biserica este în pericol.
Nicolae Mannis este convins că „pe baza unor fapte incontestabile, Patriarhul Ierusalimului Teofil poate, fără îndoială, să convoace Sinod Ortodox Ecumenic și să invite nu numai Primații bisericilor, dar și clerul Bisericilor Ortodoxe în general”.
„acest Sinod (Sinaxa – n.red.) trebuie să ia poziție față de plângerile împotriva Patriarhului Constantinopolului domnului Bartolomeu (pentru credințe eretice, acțiuni schismatice și abuz de autoritate) și să pună temelia unui adevărat Sinod Ortodox Ecumenic, care să se bazeze pe Adevăr și nu pe interesele Statelor Unite, ale Vaticanului sau ale altor state heterodoxe; este necesar să luăm în considerare toate problemele care tulbură Biserica Ortodoxă în ultimul secol”.
Astfel, continuă Mannis, „Patriarhul Ierusalimului Teofil va fi demn de predecesorii săi menționați mai sus și va demonstra că respectă Ortodoxia și cunoaște foarte bine locul și responsabilitățile Patriarhiei Constantinopolului, care nu este o „super-biserică” de tipul Vaticanului, ci este Biserică-soră cu alte Patriarhii”.
Aceste alte Patriarhii, spune teologul grec, ar trebui să îndrepte Patriarhia Constantinopolului „pe calea cea bună, pentru că ea, din păcate, se abate și încearcă să imite Vechea Roma în căderea sa”.
Și chiar credeți că va convoca?! Nu va mai fi nici un „sinod”….
Eu personal cred ca nu va fi niciun sinod pentru ca nu vrea patriarhul Constantinopolului. Patriarhul Teofil si-a facut datoria din acest punct de vedere.
Pot sa spun ca știu că Teofil are sub el arhierei care nu au participat la adunătura de la Creta si pe care nu îi prigonește.
De asemenea el in fiecare dimineață participă la Sfânta Liturghie de la capela Patriarhiei si stă în strană si răspunde la Sfânta Liturghie ca un simplu credincios. La noi in Romania nu am vazut așa ceva.
S-a vehiculat undeva o acuzatie de-a latinofililor ca acceptarea primatului lui Teofil ar fi o tendinta spre atitudini schismatice.Palavre!Daca Constantinopolul a cazut din ortodoxie,ca o recidiva istorica,e normal ca orice patriarhie mai veche decat ea sa-i preia prerogativele,numai sa nu avem parte de o alta tacticade-a ocultei:sa-l lase pe Teofilos sa dobandeasca toate prerogativele de ecumenic ca si scaun si,pana la un sinod in favoarea ortodoxiei,sa-l schimbe cu unul ecumenist emancipat inrait.Pe acolo tot patriarhul care s-a dat cu rusul,americanul l-a suflat imediat.Trebuie intr-adevar rugaciune,desi sa nu uitam ca si ortodocsi de-ai nostri au fost mari diplomati in favoarea ortodoxiei ;au fost multi „esthere” care au trimis pe dincolo multi „mardohei”, in sens de curatenie.Multe „esthere” au fost veritabile frane pentru filisteni nazisti de-ai Reichului,istoria e plina.A sta cu mainile in san si a astepta sa ne pice pe limba nu e placut lui Dumnezeu.Daca acea Esthera l-ar fi procedat pe Mardoheu in sens materialist,pentru foloase,nu s-ar fi incarcat istoria cu faptele ei eroice.