Pomenirea Sf. Maxim Mărturisitorul. Trei ani de OrtodoxINFO

Din cugetările Sfântului Maxim

Nu mâncărurile sunt rele, ci lăcomia pântecelui şi nici facerea de prunci, ci curvia; nici banii, ci iubirea de bani; nici slava, ci slava deşartă. Iar dacă-i aşa, nimic nu e rău din cele ce sunt, decât reaua în­trebuinţare, care vine din negrija minţii de-a cultiva cele fireşti.

Unele dintre patimi pri­cinuiesc necumpătare; altele ură; şi iarăşi altele şi necum­pătare şi ură.

Pe cine iubeşte cineva, pe acela se şi grăbeşte să-l slujească. Dacă iubeşte deci cineva pe Dumnezeu, acela se şi grăbeşte să facă cele plă­cute Lui. Iar dacă îşi iubeşte trupul se grăbeşte să împli­nească cele ce-î desfătează pe acesta.

„Lui Dumnezeu îi place iubirea, cumpătarea, con­templaţia şi rugăciunea, iar trupului, lăcomia pântecelui, necumpătarea şi cele ce le sporesc pe acestea. De aceea: „Cei ce sunt în trup nu pot să placă lui Dumnezeu”. Iar „cei ai lui Hristos şi-au răstignit trupul dimpreună cu patimile şi cu poftele”.

Dacă păzeşti deplin porunca dragostei faţă de aproapele, pentru ce laşi să se nască în tine amărăciunea întristării? Vădit este că, fă­când astfel, pui mai presus de dragoste lucrurile vremelnice şi pe acestea le cauţi, luptând împotriva fratelui.

Nu din trebuinţă e atât de râvnit aurul de către oameni, cât pentru faptul că mulţimea îşi împlineşte prin el plăcerile.

Trei sunt pricinile dragos­tei de bani: iubirea de plăce­re, slava deşartă şi necredinţa. Cea mai rea dintre acestea este necredinţa. Iubitorul de plăceri iubeşte argintul, ca să-şi procure dezmierdări printr-însul; iubitorul de sla­vă deşartă, ca să se slăvească printr-însul; iar necredincio­sul, ca să-l ascundă şi să-I păstreze temându-se de foa­mete, de bătrâneţe, de boală, sau de ajungerea între străini. Acesta nădăjduieşte mai mult în argint decât în Dumnezeu, Făcătorul tuturor lucrurilor şi Proniatorul tuturor, până şi al celor mai de pe urma şi mai mici vietăţi.

Păcatele ne vin prin rea­ua întrebuinţare a puterilor (facultăţilor) sufletului: a celei poftitoare, a celei irascibile şi a celei raţionale. Neştiinţa şi nechibzuinţa vin din reaua întrebuinţare a puterii raţio­nale. Ura şi necumpătarea din reaua întrebuinţare a puterii irascibile (iuţimea) şi a celei poftitoare. Iar din buna în­trebuinţare a acestora ne vin cunoştinţa şi chibzuinţă, iubi­rea şi cumpătarea. Dacă e aşa, nimic din cele create şi făcute de Dumnezeu nu este rău.

Dacă vrei să biruieşti gân­durile, tămăduieşte-ţi patimi­le şi uşor le vei scoate afară din minte. De pildă, pentru curvie, posteşte, priveghează, osteneşte-te şi petrece în singurătate. Pentru mânie şi întristare, dispreţuieşte slava, necinstea şi lucrurile materia­le. Iar pentru ţinerea minte a răului, roagă-te pentru cel ce te-a supărat şi te vei izbăvi.

Dacă păzeşti deplin porunca dragostei faţă de aproapele, pentru ce laşi să se nască în tine amărăciunea întristării? Vădit este că, făcând astfel, pui mai presus de dragoste lucrurile vremelnice şi pe acestea le cauţi, luptând împotriva fratelui.

Nu din trebuinţă e atât de râvnit aurul de către oameni, cât pentru faptul că mulţimea îşi împlineşte prin el plăcerile.

Trei sunt pricinile dragostei de bani: iubirea de plăcere, slava deşartă şi necredinţa. Cea mai rea dintre acestea este necredinţa. Iubitorul de plăceri iubeşte argintul, ca să-şi procure dezmierdări printr-însul; iubitorul de slava deşartă, ca să se slăvească printr-însul; iar necredinciosul, ca să-l ascundă şi să-l păstreze temându-se de foamete, de bătrâneţe, de boală, sau de ajungerea între străini. Acesta nădăjduieşte mai mult în argint decât în Dumnezeu, Făcătorul tuturor lucrurilor şi Proniatorul tuturor, până şi al celor mai de pe urmă şi mai mici vietăţi.

Păcatele ne vin prin reaua întrebuinţare a puterilor (facultăţilor) sufletului: a celei poftitoare, irascibile şi raţionale. Neştiinţă şi nechibzuinţa vin din reaua întrebuinţare a puterii raţionale. Ura şi necumpătarea din reaua întrebuinţare a puterii irascibile (iuţimea) şi poftitoare. Iar din bună întrebuinţare a acestora ne vine cunoştinţa şi chibzuinţa iubirea şi cumpătarea. Dacă e aşa. nimic din cele create şi făcute de Dumnezeu nu este rău.

Cel ce vede greşelile cuiva, oricine ar fi acel om, străin e cu totul de dragostea lui Dumnezeu. Căci dragostea faţă de Dumnezeu nu îngăduie ura faţă de om.

Cel ce are mintea aţintită la dragostea lui Dumnezeu, dispreţuieşte toate cele de se văd şi însuşi trupul său ca pe ceva străin.

Multă mâncare şi mâncarea cu plăcere sunt pricini de necumpătare; iubirea de argint şi slava deşartă sunt pricini de ură faţă de aproapele. Iar maica acestora: iubirea trupească de sine este pricină a amândurora.

Tot astăzi dăm slavă lui Dumnezeu și mulțumire vouă, colaboratorilor, donatorilor și cititorilor, pentru că portalul a ajuns să împlinească 3 ani de activitate neîntreruptă în slujba Adevărului.

Ne este greu, dar mergem înainte. Volumul mare de știri necesită mult timp și energie, dar o facem cu drag și mulțumire sufletească. Am vrea să izbutim mai mult, dar deocamdată acestea sunt posibilitățile.

Nu uitați să popularizați știrile noastre,  încât să ajungă la cât mai multe urechi, mai ales pe conturile de socializare.

Totodată, vă reamintim că nu putem merge mai departe nici fără sprijinul vostru prin donații.

Vă mulțumim! Doamne, ajută!

Cenzura sistemului face să ajungem la mai puțini dintre voi! Distribuiți articolele noastre și sprijiniți OrtodoxINFO!

Ne străduim să menținem viu acest site și să vă punem la dispoziție informații care să facă lumină în provocările pe care le trăim. Activitatea independentă a OrtodoxINFO funcționează strict cu ajutorul cititorilor, din acest motiv vă cerem acum sprijinul. Ne puteți sprijini printr-o donație bancară sau prin PayPal, completând formularul de mai jos.

• Donație lunară
• Doar acum

Selectați cât doriți să donați (EUR)

€5 €10 €20 Altă sumă

Introduceți cât doriți să donați (EUR)