Sinodul Rusiei a adoptat posibilitatea primirii Botezului cu păstrarea prenumelui etnic

Pe 26 decembrie 2019, Sinodul Bisericii Ruse a adoptat o decizie privind posibilitatea primirii Botezului cu păstrarea prenumelui etnic (nume naţional din alte ţări).

Condica Nr. 165

S-a discutat despre documentul: „Posibilitatea primirii Botezului cu păstrarea numelui naţional”, elaborat de Adunarea Intersobornicească.

Remarcă:

Subiectul „Punerea numelui nou-născuţilor; problema posibilității primirii Botezului cu păstrarea numelui naţional” a fost introdusă în agenda Adunării Intersoborniceşti pentru organizarea misiunii bisericeşti (mai târziu unită cu o altă altă comisie, în cadrul comisiei pentru educaţia bisericească şi diaconie) prin hotărârea biroului Adunării Intersoborniceşti din 28 ianuarie 2015.

Comisia pentru educaţie bisericească şi diaconie, sub preşedinţia Înaltpreasfinţitului Pavel, mitropolitul de Minsk şi Zaslavli, a lucrat la această temă începând cu sfârşitul anului 2017 şi şi-a prezentat concluziile la secretariatul Adunării Intersoborniceşti la mijlocul anului 2019.

Studiind problematica subiectului, comisia a ajuns la concluzia că tradiţia înrădăcinată în Biserica Ortodoxă Rusă, de a pune nume după sinaxar/calendar, nu concordă cu varietatea de practici şi tradiţii din alte Biserici Ortodoxe Locale, mai ales că nici Sinaxarul/Calendarul Bisericii Ortodoxe Ruse nu conţine toate numele de sfinţi canonizaţi de Bisericile Ortodoxe Locale.

Mai mult decât atât, s-a remarcat faptul că, în conformitate cu tradiţia biblică, punerea numelui pruncului nou-născut era o prerogativă a părinţilor. Despre aceasta, în mod special, ne dă mărturie exemplul punerii numelui prorocului Ioan Botezătorul de către tatăl său, preotul Zaharia (Luca 1:63); precum şi Sf. Simeon al Tesalonicului, în lucrarea sa „Despre Ierurgii şi Tainele bisericeşti”, când spune: „preotul îl însemnează [pe prunc] cu semnul crucii pe frunte, pe gură şi la piept, şi prin sfânta rugăciune îi dă numele ales de părinţi, care participă şi la rânduiala botezului”.

Comisia a mai remarcat că nu există impedimente de a primi în Taina Botezului nume cu o altă pronunţie decât cea obişnuită (de exemplu: Ioan – John, Ioana – Jana), precum şi participarea la [Sfintele] Taine cu aceste nume, în cazurile în care persoana purta numele cu această pronunţie înainte de Botez sau a fost botezată cu numele într-o astfel de pronunţie. Aceste pronunţii naţionale diferite ale numelor, întâlnite şi în calendarele ortodoxe, trebuie deosebite de numele inventate, care la baza lor nu au legătură cu cultura popoarelor ortodoxe.

În baza elaborărilor comisiei pentru educaţie bisericească şi diaconie, secretariatul Adunării Intersoborniceşti propune Sfântului Sinod un proiect de hotărâre, în baza căruia Sinodul,  

A HOTĂRÂT:

1. Având în vedere că Sfânta Scriptură rezervă dreptul de a pune numele pruncului nou-născut părinților şi, ţinând seama şi de tradiţia Bisericii Ortodoxe, să se atragă atenţia clericilor asupra posibilităţii ca – la discreţia părinţilor – copiii să fie numiţi fără impedimente (apoi şi botezaţi) cu nume de sfinţi cinstiţi în oricare din Bisericile Ortodoxe Locale.
2. Să se sublinieze inadmisibilitatea restricțiilor în pomenirea liturgică sau admisibilitatea către Tainele bisericești a credincioşilor care poartă nume naţionale, tradiţionale în alte Biserici Ortodoxe Locale (sau nume cu alte pronunții naționale).
3. La botezul sau unirea cu Biserica Ortodoxă a unei persoane adulte, care poartă un nume care nu are analogie în sinaxarele Bisericilor Ortodoxe Locale şi care nu reprezintă o variantă de pronunție naţională a vreunui nume din Sinaxarul ortodox, să i se ofere acelei persoane posibilitatea de a alege personal un nume de botez din Sinaxarul ortodox, preferabil, cât mai apropiat fonetic de numele civil.

traducere teologie.net