În Singapore a fost creat cel mai mic cip de criptare cuantică, de doar 3 milimetri

Sistemele de criptare cuantică sunt mult mai sigure faţă de sistemele de securizare standard, care folosesc parole sau datele biometrice, acestea din urmă putând să cadă pradă atacurilor cibernetice. Fizicienii explică faptul că tehnologia cuantică permite includerea cheii de criptare în interiorul mesajului şi doar persoana care are exact aceleaşi chei poate decoda respectivul mesaj. „Tehnologia cuantică asigură că distribuţia cheie este sigură, împiedicând orice manipulare a acesteia”, explică dr.  Kwek Leong Chuan.

Această tehnologie porneşte de la paradoxul Pisicii lui Schördinger şi îl aplică asupra comunicaţiilor. Astfel, în cadrul paradoxului, pisica este moartă şi vie şi este nevoie de o observaţie directă pentru a stabili starea acesteia. În cazul comunicaţiilor, deţinerea cheii exacte este acea care determină capacitatea unui observator de a detecta şi citi un mesaj, în absenţa acesteia mesajul devenind „invizibil”.

„Aproape toate platformele şi depozitele digitale le cer utilizatorilor să-şi introducă parolele şi datele biometrice şi, atâta timp cât este cazul, acestea ar putea fi atacate cibernetic sau descifrate”, explică fizicianul Liu Ai Qun de la NTU.

Tehnologia computerelor cuantice face avansuri importante, dar mai durează până când sistemele cuantice vor putea fi folosite la capacitate maximă. Totuşi, un pas important în această direcţie este reprezentat de către sistemele de criptare cuantică, eforturile cercetătorilor fiind îndreptate către educerea dimensiunilor acestor cipuri.

Acest cip dezvoltat de către cercetătorii de la NTU reprezintă o dovadă a viabilităţii acestei tehnologii, fiind construit cu ajutorul materialelor standard în industria computerelor, printre care şi siliciul; ceea ce reduce considerabil costurile de producţie. În viitorul apropiat, tehnologia criptării cuantice ar putea fi complementară tehnologiilor de calcul convenţionale.

Cei trei milimetri ai cipului deschid oportunitatea instalării acestuia în dispozitive purtabile precum smartwatch-urile. „Acesta va ajuta la crearea de dispozitive de comunicare de generaţie viitoare, precum şi la îmbunătăţirea serviciilor digitale, cum ar fi portalurile financiare online ale băncilor şi serviciile guvernamentale digitale”, mai adaugă dr. Liu.

Studiul a fost publicat în Nature Photonics.