X

Portul Constanța, cel mai mare hub cerealier din Europa, al patrulea an la rând

Image result for Portul Constanţa cereale

Prin Portul Constanţa au tranzitat, în primele opt luni ale acestui an, 13,14 milioane tone de cereale, ceea ce înseamnă o creştere cu 22% faţă de perioada similară a anului trecut şi care asigură perspectiva celui mai mare port de la Marea Neagră să-şi adjudece, pentru al patrulea an consecutiv, titlul de cel mai important hub cerealier din UE.

Cifra este impresionantă raportată şi la valorile de acum un deceniu, în 2008 şi 2009, anii de maximă creştere a României înainte de criza economică, volumul de cereale tranzitate în perioada ianuarie-septembrie a acelor ani fiind de circa 4 milioane de tone şi, respectiv, 7 milioane de tone.

Dezvoltarea actuală este atinsă într-un moment aniversar, pe 27 septembrie fiind împlinirea a 110 ani de la inaugurarea sa în 1909, în perioada Regelui Carol I, precum şi sărbătorirea Zilei Portului Constanţa.

Istoria modernă a Portului Constanţa, poarta maritimă a României, a început însă după Războiul de Independenţă din 1877-1878, cu 30 de ani mai devreme de momentul inaugurării din 1909, după cum a declarat pentru AGERPRES, dr. George Varşami, şef Birou Documentare Arhivă, în cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa (CNAPM).

„După anul 1878, când Dobrogea revine României, apar primele preocupări pentru construirea unui port comercial modern care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei şi avântul economic înregistrat de tânărul stat şi iată că acum se împlinesc 110 ani de când la 27 septembrie 1909, în prezenţa familiei regale, a primului ministru şi a întregului guvern, precum şi a unei numeroase asistenţe, a avut loc inaugurarea oficială. În alocuţiunea sa, Regele Carol I a evidenţiat rolul determinant al Portului Constanţa, în noile condiţii acesta putând fi considerat un adevărat ‘barometru al dezvoltării noastre economice’, aşa după cum a precizat Majestatea Sa”, a declarat George Varşami.

Piatra de temelie la lucrările de construcţie şi modernizare a Portului Constanţa a fost pusă de Regele Carol I pe 16 octombrie 1896 şi acestea au durat aproape 13 ani. Începând cu anul 1899, conducerea şantierului a fost preluată de inginerul Anghel Saligny, care devine directorul general şi şeful de proiect. Astfel au fost efectuate lucrări de dragaj, construirea digurilor de larg, de intrare şi de sud, a cheurilor de acostare, a rezervoarelor de petrol, silozurilor şi farului de aterizare.

La inaugurare, pe 27 septembrie 1909, Regele Carol I a ţinut un discurs evocator ce sublinia drumul parcurs de noul colţ de ţară alipit la patrie şi viziunea definitorie în ceea ce începuse să fie şi ceea ce avea să devină Portul Constanţa pentru România.

„De când România şi-a întrupat Dobrogea prin vitejia ostaşilor săi în răsboiul neatârnărei şi s-a făcut stăpână la ţărmul Mărei Negre, gândirea Ne-a fost într-una pironită la mijloacele de a înlesni exportul ţărei, în tot cursul anului. În scop de a deschide României căile nesfârţite ale mărilor, am împreunat cele două maluri ale Dunărei, dintre Feteşti şi Cerna-Vodă, ridicând măreţul pod ‘Regele Carol I’, iar în anul mântuirei 1896, am pus temelia Portului Constanţa, a cărui inaugurare o serbăm astăzi. De atunci, treptat cu mijloacele de care s´a dispus, Am avut grija, înainte de toate, de a asigura isprăvirea lucrărilor pentru exportul cerealelor şi al petrolului, cari reprezintă 85 la sută din exportul ţărei. Nădăjduind că Dumnezeu va hărăzi României linişte şi îmbelşugare ca să putem isprăvi, cât mai curând portul întreg, menit să slujiască la propăşirea economică a scumpei Noastre patrii, astăzi în a douăzeci şi şaptea zi a lunei septemvrie din anul mântuirei 1909 şi al patruzeci şi treilea al Domniei Mele, am inaugurat asemenea prima magazie de cereale, din cele patru ce se clădesc şi instalaţia pentru exportul petrolului”, rostea primul monarh al României moderne.

La numai doi ani de la inaugurare, în Portul Constanţa au fost operate peste 1,4 milioane tone de mărfuri, iar în 1913 s-a realizat primul export de petrol.

Întregul efort investiţional s-a oglindit în evoluţia traficului de mărfuri, în special în export, astfel că dacă în 1879 s-au înregistrat 67.549 tone, în 1896 a crescut la 156.466 tone, iar în 1911, s-a ridicat la 1.400.686 tone.

Înaintea intrării României în război, în vara lui 1916, bilanţul lucrărilor portuare, potrivit documentelor istorice deţinute de CNAPM, cuprindea: diguri de apărare a portului 2.993,83 m, suprafaţa bazinului portuar 60 de ha, cheuri 4.312 m, suprafaţa platformelor 137 ha. Primul Război Mondial avea însă să afecteze grav traficul de mărfuri. Astfel că,dacă în 1913 totalul traficului din Portul Constanţa a fost de 1.378.896 tone, în anul 1914 s-au înregistrat 538.530 tone, iar în anul 1915, 52.132 tone.

Evenimentele dramatice din Primul Război Mondial au afectat grav evoluţia portului, o comisie de experţi estimând daunele, în anul 1920 , la valoarea de 21.545.000 lei, perioada de refacere prelungindu-se către anul 1925.

Intervalul 1929-1933 a cuprins noi lucrări pentru îmbunătăţirea traficului de mărfuri. În acest sens s-a completat cu instalaţii cea de-a treia magazie siloz, iar în 1933 s-a inaugurat uscătoria de porumb. Până în 1936 cheurile s-au mărit cu 738 de metri, s-a dotat portul cu nouă macarale, s-au achiziţionat nave destinate activităţilor portuare.

La 31 mai 1936 s-a dat în exploatare abatorul de carne, iar în luna iunie 1937 s-a pus piatra de temelie a bursei de mărfuri.

Principalele categorii de mărfuri operate, în această perioadă, din totalul traficului, au fost petrolul şi cerealele, astfel că în anul 1935 exportul produselor petroliere a atins 5.492.646 tone, media exportului de cereale, în perioada 1924-1928, fiind de 251.724 tone.

După intrarea României în cel de-al Doilea Război Mondial, Portul Constanţa a fost afectat iarăşi de derularea ostilităţilor, traficul şi circulaţia maritimă fiind diminuate simţitor, până la 601.600 tone în anii 1941-1942, activităţile militare fiind preponderente.

Lucrările de refacere a Portului Constanţa după 1945 au stat sub nefasta influenţă sovietică, administraţia fiind obligată să cedeze, către compania SOVROMTRANSPORT, 13 dane cu utilajele de încărcare şi descărcare, şapte magazii, precum şi dreptul de a încasa în folos propriu taxele portuare.

În perioada socialistă, trecerea la economia centralizată şi planificată s-a reflectat şi în activitatea portului, datele de arhivă privind traficul de mărfuri indicând creşteri importante după anul 1950, când totalul mărfurilor operate a fost de 237.000 tone, mergând până la primul maxim istoric înregistrat la finele lui 1988, de 62.342.000 tone.

Concomitent, începând cu anul 1963, în cadrul Institutului de Proiectare al Ministerului Transporturilor a fost realizat noul proiect de extindere a Portului Constanţa. Lucrarea de a fost încredinţată Întreprinderii de Construcţii Hidrotehnice (ICH) care în noiembrie 1967 a finalizat construirea digurilor de extindere a acvatoriului, lucrările de amenajare a platformelor, danelor şi cheurilor de operare continuând până în 1972.

Conform datelor actualizate, astăzi, Portul Constanţa, cea mai mare platformă comercială de tranzitare a mărfurilor de la Marea Neagră, se desfăşoară pe suprafaţa de 3.926 ha, din care 1.313 ha de teren şi 2.613 ha de apă, şi are o capacitate de manipulare a mărfurilor de peste 100 milioane tone pe an. Portul dispune de 156 dane (dintre care 140 operaţionale) cu adâncimi între 8 şi 19 metri, lungimea totală a cheurilor fiind de 29,83 km.

Din punct de vedere al infrastructurii, platforma portuară este deservită de 100 km de drumuri, 300 km de căi ferate şi 18 terminale specializate permiţând acostarea şi operarea tancurilor petroliere cu o capacitate de până la 165.000 dwt, a vrachierelor de până la 220.000 dwt şi a port-containerelor de până la 10.000 TEU, caracteristici tehnice cu cele oferite de cele mai importante porturi continentale şi internaţionale.

Conform celor mai recente date centralizate de CNAMP Constanţa, în port îşi desfăşoară activitatea 952 societăţi comerciale pentru care fuseseră eliberate peste 20.000 de legitimaţii individuale pentru accesul lucrătorilor în port.

Preşedintele asociaţiei patronale a operatorilor din port „Constanţa Port Business Association”, ing. Viorel Panait, a declarat, pentru AGERPRES, că o năzuinţă comună a comunităţii de afaceri pe care o reprezintă are în vedere conectarea celui mai mare port de la Marea Neagră la căile de comunicaţii intermodale de pe continent, astfel încât să nu rămână în afara fluxurilor de mărfuri din lipsa legăturilor facile pe căile de transport rutier şi feroviar. El a subliniat că numai prin legături feroviare şi rutiere adecvate cu spaţiul central european îşi poate atinge portul potenţialul de tranzit de mărfuri de peste 100 de milioane de tone de mărfuri anual.

„Constanţa s-a dezvoltat ca port comercial odată încununând aspiraţiile României de independenţă naţională, statală şi economică. Înainte de 1878 Portul Constanţa era lipsit de importanţă pe harta marilor rute comerciale, fie ele şi din Marea Neagră, deoarece Imperiul Otoman, care stăpânea teritoriul actual al Dobrogei, era lipsit de interes să dezvolte un port comercial pentru mărfuri, la limita extremă a teritoriului său. Deschiderea şi afirmarea ca nod comercial modern şi important în tranzitul de mărfuri şi comerţul internaţional, a Portului Constanţa a coincis cu inaugurarea Podului Carol I, peste Dunăre, care a legat Dobrogea cu România şi cu rutele comerciale la care era conectată ţara şi care era, la vremea sa, cel mai modern din Europa. Ce altceva pot să spun, la un astfel de moment aniversar, decât că ar trebui ca acum ,la 110 ani de la inaugurare, Portul Constanţa să aibă, ca şi atunci, legături moderne cu Europa, pe uscat, ca şi atunci în epocă, pentru a-şi atinge potenţialul comercial”, a declarat, pentru AGERPRES, Viorel Panait.

În 2018, CNAPM S. A. Constanţa a înregistrat o cifră de afaceri de 318.370.000 lei, profitul brut fiind de 99.316.00 lei, iar investiţiile realizate se ridicau la valoarea de 46.278.000 lei.

Datele economice din primele opt luni ale acestui anul indică un trafic total de mărfuri de 43.387.319 tone, în creştere cu 8,8 %, faţă de perioada similară din 2018, la finalul anului trecut fiind înregistrată o valoare de 61,30 milioane tone mărfuri operate.

Categorii
Economic
cuvinte cheie

Articole asemănătoare



Vă rugăm să comentați decent, în duhul Ortodoxiei! Responsabilitatea juridică pentru conţinutul comentariilor dvs. vă revine în exclusivitate.

Un comentariu

  1. Preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, Dragoş Anastasiu, spune ce urmeaza dupa disparitia Dancilei si PSD-ului de pe scena: Un Guvern cu prim-ministru tehnocrat va ajunge la putere în 2020 în România, care iniţial va lua măsura disponibilizării a 400.000 de bugetari, iar ulterior se va lua decizia renunţării la cota unică de impozitare şi adoptarea impozitării progresive
    https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-23401238-anastasiu-catre-patronii-germani-din-romania-pregatiti-cota-unica-anulata-400-000-bugetari-vor-dati-afara-mai-prevede-presedintele-ahk-romania.htm

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Jurnalismul independent al portalului OrtodoxINFO se bazează strict pe cititorii săi mulți, care sprijină fiecare cât poate acest demers. Vă punem la dispoziție conturi bancare sau varianta PayPal de mai jos. Fără sprijinul vostru acest proiect se poate diminua, până la dispariție.

Mulțumim celor care ne-au ajutat până acum!

Reclamele sunt blocate

Te rog să ne susții, deblocând reclamele.