4. Concluzie

Daniel așteptă câteva secunde, apoi spuse:

– Societatea noastră modernă ne învață că știința trebuie să fie separată de filosofie și de religie. Din această cauză, eu am o problemă cu toate explicațiile care implică ceva supranatural.

– Această separare este o abordare cu totul greșită. De ce să fie separate? Sfinții Părinți nu considerau că filosofia trebuie separată de religie. Filosofia înseamnă, literal, „dragoste de înțelepciune”, din grecescul philosophia (φιλοσοφία). Și nu există înțelepciune mai mare decât cunoașterea lui Dumnezeu și preocuparea pentru mântuirea sufletului. Prin urmare, religia este cea mai înaltă filosofie.

– Și știința?

– De ce ar trebui să fie știința separată de filosofie și de religie?

– Știința nu se ocupă cu probleme filosofice și religioase, zise Daniel.

– Această afirmație are mare nevoie de o clarificare. Este oarecum adevărată, dar ateii afirmă aceasta ca și cum știința ar fi cumva superioară religiei, iar asta nu este adevărat. Știința nu se ocupă cu afirmațiile religioase din cauză că nu este în stare, nu din cauză că acele afirmații ar fi greșite sau inferioare teoriilor științifice. Știința nu poate argumenta în niciun fel pro sau contra afirmațiilor religioase, și nici măcar nu poate calcula științific probabilitatea ca acele afirmații să fie adevărate sau false. Știința nu poate nici măcar calcula cât de probabilă, sau improbabilă, este ipoteza propusă ironic de către ateul Bertrand Russell, care a spus în glumă că poate lumea a fost creată joia trecută, incluzând amintirile noastre de o viață.⁶⁷

– Da, îmi amintesc.

– La baza creștinismului sunt evenimente de acum două mii de ani. Amintește-ți ce am discutat data trecută despre investigarea trecutului. Afirmațiile despre viitor pot fi dovedite a fi corecte sau greșite, trebuie doar să așteptăm numărul de ani prezis pentru a vedea dacă au loc și evenimentele prezise. Dar afirmațiile despre trecut nu pot fi niciodată dovedite corecte sau greșite prin metode științifice; tot ce putem noi face este să credem că acele afirmații sunt fie adevărate, fie false.

– Deci tu spui că știința ar trebui să fie legată de religie?

– Știința înseamnă cunoașterea lumii materiale creată de Dumnezeu, iar amestecarea acesteia cu religia este inevitabilă. Știința modernă este cea care atacat religia și a încercat să îi ia locul. Știința modernă este cea care încercat să înlocuiască religia cu absurdele teorii ale Big Bang-ului și evoluției. Știința modernă a fost cea care a susținut, fără nicio dovadă, evident, că supranaturalul nu există. Știința modernă este cea care a susținut, fără nicio dovadă, evident, că există explicații non-supranaturale pentru orice. Știința modernă este cea care s-a angajat să găsească aceste explicații non-supranaturale pentru toate fenomenele și evenimentele din lumea noastră materială, atât din trecut cât și din prezent.

– Și nu a reușit?

– Despre originea lumii și a vieții, a reușit să ofere doar explicații false. Amintește-ți ce am discutat ultima dată, chiar dacă o explicație pare realistă, asta nu înseamnă că e și adevărată.⁶⁸ Dar explicațiile științei despre originea Universului și a vieții nu sunt nici măcar realiste. Ce înseamnă de fapt cuvântul „supranatural”? De ce spunem că îngerii, de exemplu, sunt ființe supranaturale? Din cauză că nu îi putem studia așa cum studiem materia. Dar ei doar ni se par a fi supranaturali, așa cum și o armă de foc li s-a părut amerindienilor a fi supranaturală, la prima vedere. În viața de dincolo însă, îngerii ni se vor părea la fel de naturali cum ni se par acum ceilalți oameni. Doar esența lui Dumnezeu va rămâne pentru totdeauna supranaturală, inaccesibilă oricărui înger și oricărui om.

– Bine, zise Daniel, în domeniul mecanicii cuantice, chiar și explicațiile științifice mi se par puțin supranaturale.

– Așa este. Știința a ajuns în această situație din cauză că a vrut să explice totul fără Dumnezeu. Și acesta nu este singurul exemplu. Iată, mecanica cuantică și teoria relativității nu se împacă deloc cu privire la prima perioadă de timp de după presupusul Big Bang. Caută pe Internet „conflicts between quantum mechanics and general relativity” și vei găsi multe articole științifice care îți explică de ce cele două teorii se bat cap în cap în anumite privințe. Și asta doar din cauză că știința încearcă să explice existența Universului fără un Creator.

– Da, îmi amintesc că mi-ai mai spus de asta.

– Alt exemplu: Una dintre cele mai mari „probleme” ale fizicii moderne este aceasta: De ce în Universul observabil există mult mai multă materie decât antimaterie?⁶⁹ Dar aceasta este o problemă falsă. Știința presupune, greșit, că materia s-a format în urma Big Bang-ului, prin procese cuantice, în care pentru fiecare particulă elementară formată (proton, electron) s-a format și câte o antiparticulă (antiproton, pozitron). Pentru un creaționist, aceasta nu este deloc o problemă. Dumnezeu putea crea oricâtă materie și oricâtă antimaterie vroia El, nu neapărat în cantități egale. Dacă o ființă rațională, conștientă scrie numărul 12 pe o foaie de hârtie, există vreo lege, civilă sau spirituală, care să-l forțeze să scrie și numărul -12 pe cealaltă parte a foii? Evident că nu.

– Într-adevăr, aceasta este o problemă doar dacă încerci să explici existența Universului fără un Creator…

– Mai departe, o mare enigmă pentru cercetătorii mecanicii cuantice este aceasta: cum de lumea macroscopică pare reală, coerentă, dacă are la bază o lume cuantică ce pare ireală? Dar poate că lumea cuantică doar ni se pare nouă că este ireală, din cauza limitărilor impuse de Creator. Eu sunt sigur că pentru Dumnezeu lumea cuantică pare foarte reală și coerentă.

Daniel se gândi câteva secunde, apoi spuse:

– În concluzie, văd că nici aici nu există absolut nicio metodă științifică prin care aceste probleme să fie elucidate, clar și definitiv.

– Exact, după cum ți-am mai spus de atâtea ori, și după cum vezi și tu singur, știința este extrem de limitată, și totul, sau aproape totul este subiectiv într-o măsură mai mică sau mai mare. Obiectivitatea absolută este imposibilă. După cum probabil îți amintești, noi nu putem ști cu siguranță nici măcar dacă ziua de ieri a existat, noi putem doar să credem, atât…⁷⁰ Se spune că Albert Einstein l-a întrebat o dată pe colegul și prietenul său Niels Bohr, unul dintre părinții fondatori ai mecanicii cuantice, dacă el chiar crede că „luna nu există dacă nu se uită nimeni la ea”. La această întrebare Bohr a răspuns că oricât de mult ar încerca el, Einstein, tot nu ar reuși să dovedească că luna există chiar și atunci când nu se uită nimeni la ea.

V-a fost de folos acest extras? Dacă da, atunci vă rugăm să vă gândiți și la aceste lucruri:

Să îl recomandați sau să îl împrumutați și unui prieten căruia s-ar putea să-i fie de folos.

Să scrieți o scurtă recomandare sau comentariu pe site-ul unde l-ați găsit.

Să citiți și prima parte a dialogului dintre Mihai și Daniel, disponibilă momentan doar în format tipărit, la editura Agaton:

https://www.agaton.ro/produs/3453/dialog-cu-un-necredincios

Sau să citiți un extras gratuit din prima parte a dialogului, disponibil cu acordul editurii Agaton în mai multe formate și locații pe Internet:

https://www.scribd.com/document/338108574/
sau
https://www.scribd.com/user/346261752/Bogdan-John-Vasiliu
sau
https://www.smashwords.com/books/view/700760

Să urmăriți pagina de Facebook a autorului, unde puteți afla despre update-uri, ediții noi, cărți noi, sau alte informații legate de subiectele abordate în această carte:

https://www.facebook.com/Bogdan.Ioan.Vasiliu

Să trimiteți comentarii constructive direct autorului.

Vă mulțumim și Doamne ajută!

Note

[1] Detalii despre cele două personaje se găsesc în prima parte a conversației lor: Bogdan-Ioan Vasiliu, Dialog cu un necredincios, Editura Agaton, Făgăraș, 2016. Pe scurt, Mihai este un simplu credincios, iar Daniel este un ateu care începe să-și pună întrebări despre existența lui Dumnezeu. ⇧

[2] Ibidem, capitolul 5.1 (Complexitatea vieții). ⇧

[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Experimentul_Stern-Gerlach

https://en.wikipedia.org/wiki/Stern–Gerlach_experiment ⇧

[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Moment_cinetic

https://en.wikipedia.org/wiki/Angular_momentum ⇧

[5] https://ro.wikipedia.org/wiki/Efectul_tunel https://en.wikipedia.org/wiki/Quantum_tunnelling ⇧

[6] Formula chimică a substanței este BaB₂O₄ sau Ba(BO₂)₂. În literatura de specialitate mai este prescurtat și BBO. ⇧

[7] Spukhafte Fernwirkung (spooky action at a distance) este expresia folosită de Albert Einstein în anul 1947. ⇧

[8] https://en.wikipedia.org/wiki/John_Stewart_Bell ⇧

[9] https://en.wikipedia.org/wiki/Bell%27s_theorem ⇧

[10] https://en.wikipedia.org/wiki/John_Clauser ⇧

[11] Nano: prefix care desemnează o miime de milionime (a miliarda parte din ceva).

https://en.wikipedia.org/wiki/Nano-

Pico: prefix care desemnează o milionime de milionime (o miime din a miliarda parte din ceva).

https://en.wikipedia.org/wiki/Pico- ⇧

[12] Denumirea consacrată este „wave function collapse”. ⇧

[13] https://ro.wikipedia.org/wiki/Pisica_lui_Schrödinger ⇧

[14] J. C. Polkinghorne, The Quantum World, Princeton University Press, 1985, p. 67.

Philip Tetlow, Understanding Information and Computation: From Einstein to Web Science, Gower Publishing, Ltd., 2012, p. 321. ⇧

[15] https://newatlas.com/quantum-entanglement-speed-10000-faster-light/26587/ ⇧

[16] https://www.sciencenews.org/article/quantum-satellite-shatters-entanglement-record

https://www.sciencenews.org/article/global-quantum-communication-top-science-stories-2017-yir ⇧

[17] De exemplu, aceasta:

https://en.wikipedia.org/wiki/Buckminsterfullerene ⇧

[18] https://en.wikipedia.org/wiki/Probability_amplitude

Max Born a primit premiul Nobel în 1954 pentru această teorie. ⇧

[19] https://en.m.wikipedia.org/wiki/Quantum_eraser_experiment

https://en.m.wikipedia.org/wiki/Delayed_choice_quantum_eraser

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ștergerea_întârziată_a_alegerii_cuantice ⇧

[20] David J. Griffiths, Introduction to Quantum Mechanics, second edition, Pearson Education Limited, 2014. ⇧

[21] Ibidem. ⇧

[22] S. P. Walborn et al., Double-Slit Quantum Eraser, Physical Review A, 65, 2002. ⇧

[23] Englert, Berthold-Georg, Remarks on Some Basic Issues in Quantum Mechanics, 1999. ⇧

[24] https://en.wikipedia.org/wiki/Quantum_eraser_experiment ⇧

[25] Xiao-song Ma, Johannes Kofler, Anton Zeilinger, Delayed-choice gedanken experiments and their realizations, Reviews of Modern Physics, 88, 2016. ⇧

[26] https://en.wikipedia.org/wiki/Quantum_eraser_experiment ⇧

[27] https://en.wikipedia.org/wiki/Delayed_choice_quantum_eraser ⇧

[28] Physicists provide support for retrocausal quantum theory, in which the future influences the past

https://phys.org/news/2017-07-physicists-retrocausal-quantum-theory-future.html ⇧

[29] Wheeler’s delayed-choice gedanken experiment with a single atom

http://www.nature.com/nphys/journal/vaop/ncurrent/full/nphys3343.html ⇧

[30] In the quantum world, the future affects the past ⇧

[31] https://www.sciencedaily.com/releases/2015/02/150209083011.htm ⇧

[32] Asher Peres, Delayed choice for entanglement swapping

http://arxiv.org/pdf/quant-ph/9904042.pdf ⇧

[33] Experiment confirms quantum theory weirdness

http://www.anu.edu.au/news/all-news/experiment-confirms-quantum-theory-weirdness ⇧

[34] Aluzie ironică la Stephen Hawking, binecunoscut fizician britanic, autorul cărții A Brief History of Time (O scurtă istorie a timpului) în care susține ideea de „timp imaginar”, care ar elimina necesitatea unei cauze pentru Big Bang. Ideea sa este absurdă, evident, nu există absolut nicio dovadă că timpul ar avea două dimensiuni. Prin urmare, chiar dacă Big Bang-ul ar fi real, tot ar avea nevoie de o cauză din afara spațiului și a timpului care să-l preceadă și să-l cauzeze (nu există efect fără cauză). ⇧

[35] https://en.wikipedia.org/wiki/John_von_Neumann ⇧

[36] https://en.m.wikipedia.org/wiki/Von_Neumann–Wigner_interpretation ⇧

[37] Cunoscut sub numele de „sondajul Max Tegmark”.

https://en.wikipedia.org/wiki/Interpretations_of_quantum_mechanics#History_of_interpretations ⇧

[38] https://www.encyclopedia.com/science/science-magazines/many-worlds-interpretation-quantum-mechanics-viable (David Tulloch) ⇧

[39] https://www.encyclopedia.com/science/science-magazines/many-worlds-interpretation-quantum-mechanics-viable (David Petechuk) ⇧

[40] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ship_in_a_Bottle_(Star_Trek:_Generația_următoare)

https://en.wikipedia.org/wiki/Ship_in_a_Bottle_(Star_Trek:_The_Next_Generation) ⇧

[41] Bogdan-Ioan Vasiliu, Dialog cu un necredincios, capitolul 3 (Știința și limitele cunoașterii, disponibil și gratuit în mai multe formate electronice pe Internet – detalii și link-uri la sfârșit). De asemenea, și capitolul 8.1.1 (Creația) din aceeași carte, disponibil doar în cartea propriu-zisă. ⇧

[42] Capacitatea reală a memoriei ar fi 16 x 1024 x 1024 x 1024, deoarece în lumea calculatoarelor, un kilo- are 1024 de elemente, adică 2¹⁰, nu 1000. Un mega- are 1024 x 1024 de elemente, și așa mai departe. ⇧

[43] Registru: locație de memorie din interiorul unui microprocesor, diferită de memoria principală.

https://en.wikipedia.org/wiki/Processor_register ⇧

[44] https://en.wikipedia.org/wiki/Software_bug ⇧

[45] Pentru o descriere a viziunii creștin-ortodoxe a iadului, vezi capitolul 8.3 (Iadul în viziunea Bisericii Ortodoxe) din cartea Dialog cu un necredincios, de același autor. Pe scurt, iadul este în primul rând o stare a sufletului, și abia în al doilea rând un loc fizic. Cei din iad suferă etern din cauza bolilor lor sufletești, care nu mai pot fi vindecate vreodată, și din cauza dorințelor pătimașe care nu mai pot fi satisfăcute vreodată, și nu din cauză că i-ar tortura Dumnezeu din răzbunare. ⇧

[46] Silas Beane, Zohreh Davoudi, Martin J. Savage, Constraints on the Universe as a Numerical Simulation, (9 Noiembrie 2012)

https://arxiv.org/abs/1210.1847

https://en.wikipedia.org/wiki/Simulation_hypothesis#Testing_the_hypothesis_physically ⇧

[47] Tom Campbell, Houman Owhadi, Joe Sauvageau, David Watkinson, On testing the simulation theory.

https://arxiv.org/abs/1703.00058 ⇧

[48] https://www.scientificamerican.com/article/are-we-living-in-a-computer-simulation/ ⇧

[49] Dialog cu un necredincios, capitolul 5.1.1 (Complexitatea mecanismelor celulare). ⇧

[50] Sf. Grigorie al Nissei, Viața lui Moise. ⇧

[51] Adaptare după Sf. Ioan Damaschin, Despre credința ortodoxă. ⇧

[52] St. Peter Chrysologus (Sf. Petru Hrisologul), Selected Sermons, The Catholic University of America Press, Washington D.C., 1953, p. 112 (Sermon 61: On the Apostles’ Creed: To the Catechumens). ⇧

[53] Sfântul Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvântări teologice. ⇧

[54] Clark Carlton, The Life: The Orthodox Doctrine of Salvation, Regina Orthodox Press, Salisbury, Massachusetts, 2000, p. 75-76 (the footnote). Titlul cărții s-ar traduce Viața: Doctrina ortodoxă despre mântuire, dar momentan se pare că nu este disponibilă nicio ediție în limba română. ⇧

[55] Al șaptelea Sinod Ecumenic a început în anul 726. ⇧

[56] Pr. Nicolae Grebenea, Amintiri din întuneric. Citat în Revista Atitudini, nr. 38/2015, p. 8. ⇧

[57] Din Lucrările Sinodului VII Ecumenic. ⇧

[58] „Gândesc deci exist”, în limba latină. Cugetarea aparține lui René Descartes. ⇧

[59] Spiritual Homilies of St. Macarius the Great (300 – 390), Homily XII. Citat în Saints Barsanuphius and John, Guidance Toward Spiritual Life, revised second edition, St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina, California, 2002, p. 157-158. Adaptare după Sf. Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicești, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992, p. 146. ⇧

[60] Fr. Seraphim Rose, The Soul After Death, 4th edition, St. Herman of Alaska Brotherhood, Platina, California, 2004, p. 117.

În limba română se poate consulta Ieromonah Serafim Rose, Sufletul după moarte, Editura Sophia, București, 2015. ⇧

[61] Dionysios Farasiotis, Marii inițiați ai Indiei și Părintele Paisie, Editura Cartea Ortodoxă și Editura Egumenița, Alexandria / Galați, 2000, pp. 340 – 341. ⇧

[62] Curbură intrinsecă: O curbură care nu necesită o dimensiune în plus. De exemplu, o pânză pătrată poate fi întinsă ca un trapez, dar rămâne un obiect bidimensional.

Curbură extrinsecă: O curbură care necesită adăugarea unei dimensiuni suplimentare. De exemplu, o pânză pătrată poate fi întinsă pe o sferă, devenind astfel un obiect tridimensional. ⇧

[63] Tehnica se numește MIP mapping.

https://en.wikipedia.org/wiki/Mipmap ⇧

[64] Din punctul de vedere a oamenilor de știință atei, omul nu are suflet, ci doar trup alcătuit din atomi, iar sentimentele și emoțiile umane sunt doar niște reacții chimice și semnale electrice trimise între neuronii din creier. ⇧

[65] „Eu sunt Cel ce este” este numele cu care Dumnezeu S-a revelat lui Moise:

«Zis-a iarăși Moise către Dumnezeu: „Iată, eu mă voi duce la fiii lui Israel și le voi zice: Dumnezeul părinților voștri m-a trimis la voi… Dar de-mi vor zice: Cum Îl cheamă, ce să le spun?”

Atunci Dumnezeu a răspuns lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt”. Apoi i-a zis: „Așa să spui fiilor lui Israel: Cel ce este m-a trimis la voi!”» [Ieșirea 3:13-14.]

Alfabetul ebraic antic nu includea vocale, iar numele lui Dumnezeu „Eu sunt Cel ce este” era scris cu doar patru litere (יהוה‬ – YHWH), la care ulterior au fost adăugate punctele pentru vocale (יְהֹוָה‬ – latinizat „Iehova” sau „Iahve”). ⇧

[66] Antihrist: cel ce este împotriva lui Hristos, care va veni înainte de sfârșitul veacurilor și va încerca să înșele întreaga lume. ⇧

[67] Dialog cu un necredincios, capitolul 4.1.3 (O teorie extrem de absurdă, numerotat 3.3.5 în ediția a doua), disponibil și în extrasul gratuit Știința și limitele cunoașterii, în mai multe formate electronice pe Internet (detalii și link-uri la sfârșit). ⇧

[68] Dialog cu un necredincios, capitolul 5.1.5 (Explicația corectă). Pe scurt, mișcarea unei mașini poate fi explicată și fără a necesita un șofer, iar această explicație chiar este realistă, deoarece tehnologia pentru mașini fără șofer există de mai mulți ani. Totuși, în cazul respectiv, explicația, deși realistă, era falsă: mașina avea un șofer. ⇧

[69] https://en.wikipedia.org/wiki/Baryon_asymmetry ⇧

[70] Dialog cu un necredincios, capitolul O teorie extrem de absurdă. ⇧