Altfel de refugiați: 30 000 de străini vor veni la muncă în România

Din cauza deficitului de angajați, care se acutizează de la un an la altul, România s-a transformat din exportator în importator de forță de muncă.

Cu un șomaj la minime istorice și un exod masiv de muncitori peste hotare, România s-a văzut în situația de a apela tot mai mult la forță de muncă din străinătate.

Așa se face că, în prezent, pe piața locală a muncii, găsim angajați din China, Vietnam, Pakistan, Siria, Iran, ba chiar și din Etiopia.

Recent, Ministerul Muncii a pus în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern pentru suplimentarea numărului de permise de muncă pentru străinii din afara UE cu încă 10.000, numărul total urmând să ajungă la 30.000. Decizia vine ca urmare a solicitărilor primite de autorități de la angajatorii care nu mai găsesc muncitori pe piața locală.

Potrivit Inspectoratul General pentru Imigrări, comparativ cu anul 2018, în acest an se observă o creştere cu 165% a numărului de avize de muncă/detaşare eliberate.

De asemenea, potrivit datelor oferite de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în primele cinci luni ale anului, peste 64.000 au fost declarate în mod repetat de către angajatori ca fiind dificil de ocupat.

În aceste condiții, susține Ministerul Muncii în nota de fundamentare a actului normativ, această suplimentare cu 10.000 de lucrători străini în 2019 va contribui la asigurarea forţei de muncă solicitată în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar şi la prevenirea situațiilor în care străinii lucrează în România fără forme legale.

Pe șantiere se vorbește chineza și vietnameza, iar pe litoral, araba și dialecte africane

Potrivit statisticilor, angajatorii au adus în România câteva zeci de mii de străini din țări non-UE în ultimii ani, care au joburi sezoniere în special în construcții, servicii, HoReCa, retail și industria ușoară.

“Deficitul de angajați în sectoarele cele mai predispuse la importul de lucrători este vizibil și în dinamica de pe OLX Locuri de muncă, unde numărul de anunțuri de angajare în aceste categorii a crescut de la an la an mult mai puternic decât numărul de candidați. În același timp, angajații români arată în continuare un interes crescut pentru locurile de muncă din străinătate, acestea fiind atractive printr-un potențial de câștig salarial mult ridicat față de cele din România. Observăm astfel o schimbare în dinamica import-export de personal, în special în categoriile menționate. România pierde forță de muncă în fața altor țări din Europa, în timp ce angajatorii locali investesc sume semnificative în recrutare pentru a atrage lucrători străini. O potențială soluție ar putea fi ridicarea ofertei salariale pentru categoriile cu un deficit puternic de angajați, pentru a încerca o aliniere din punct de vedere efort – beneficii în comparație cu locurile de muncă din străinătate”, explică Paul Neagoe, Business Manager OLX.

Dacă în anii anteriori, a fost “moda” chinezilor care veneau cu miile pe șantierele românești, în prezent, “noul val” îl reprezintă vietnamezii, indienii, pakistanezii, nigerienii sau chiar etiopienii. Acestora li se adaugă imigranți vorbitori de limba arabă din țările din Golf sau refugiați iranieni, care lucrează în general în hoteluri și restaurante, în sezonul estival.

Pentru facilitarea accesului străinilor pe piața locală a muncii, Guvernul a schimbat legislația privind condițiile în care străinii pot lucra în România și a încheiat acorduri pentru importul de forță de muncă din alte țări, cum ar fi cele cu Vietnam și Pakistan.

Iar muncitorii câștigă și de trei-patru ori mai mult față de țările de origine, chiar dacă sunt plătiți cu salariul minim pe economie. De exemplu, venitul mediu în Vietnam este de circa 150 de dolari pe lună (127 euro), acesta variind în funcție de domeniul de activitate.

În România, companiile care angajează cetățeni străini trebuie să le ofere cel puțin salariul minim pe economie, care în prezent este de 442 euro, pentru studii medii şi, respectiv 500 euro, pentru angajații din construcții.

De asemenea, angajatorul este obligat să le ofere cazare și de cele mai multe ori le plătește și biletul de avion din țara de origine până în România. Pentru fiecare lucrător străin, angajatorul plăteşte în jur de 1.200 de lei pe acte, între 300 şi 600 de euro biletul de avion şi un comision firmei de recrutare care intermediază angajările.

Și deși este o metodă costisitoare, pentru mulți angajatori este singura modalitatea prin care pot ocupa joburile vacante și prin care își pot devolta afacerea.