Șerifii din Colorado (SUA) preferă să facă pușcarie decât să permită confiscarea armelor cetățenilor

Controversatul proiect de lege “steag roșu” privind armele al statului Colorado devine lege. Unii șerifi mai degrabă ar face pârnaie decât să o pună în aplicare

Controversatul proiect de lege “steag roșu” al statului Colorado a fost transpus în legislație de către guvernatorul democrat Jared POLIS Vineri, mai bine de jumătate dintre județele statului opunându-i-se iar mulți șerifi promițând să nu-l pună deloc în aplicare.

“Acesta reprezintă un moment de progres”, a declarat liderul majorității parlamentare din Colorado, Alec GARNETT, unul dintre cei patru inițiatori ai legii. “Astăzi am realizat ceva dificil și care va salva vieți”.

Cunoscut drept “Ordinul de Protecție la Risc Extrem”, actul legislativ va permite unui membru de familie, coleg de cameră sau polițist să solicite unui judecător să pună temporar sechestru pe armele de foc ale unei persoane dacă aceasta devine un risc pentru sine sau pentru alții. 14 alte state au promulgat reglementări similare.

Totuși, legea întâmpină acum obstacole majore, un grup de lobby pro-arme promițând să o atace în instanță. Suplimentar, un număr crescând de șerifi din stat s-au jurat că vor ignora legea când va intra în vigoare anul viitor, numind-o neconstituțională.

Șerifii de județe din Colorado care nu vor pune în aplicare legea “Steag roșu”, unii chiar fiind dispuși să meargă în pușcărie

Legea “Steag roșu” permite instanțelor să rețină cuiva arma pentru până la un an, după ce un membru al familiei sau o instituție de forță a statului înregistrează o petiție în acest sens.

Șeriful districtului Weld, Steve REAMS, a declarat pentru CNN luna trecută că mai degrabă ar ajunge în fața instanței și ar face pușcărie în propria temniță județeană, decât să ducă la îndeplinire un ordin al tribunalului de confiscare a armei unui om.

Cel puțin alți 10 șerifi contactați de CNN se aliniază în spatele lui REAMS, spunând că sunt pregătiți să meargă la pușcărie decât să pună în aplicare un act legislativ despre care cred că violează drepturile constituționale ale unei persoane.

“Câți judecători vor trimite la pârnaie toți șerifii din Colorado care se împotrivesc acestei legi?” s-a întrebat șeriful județului Teller, Jason MIKESELL, care se află printre polițiștii dispuși să aleagă închisoarea în detrimentul punerii în aplicare a legii.

GARNETT a declarat că nu este îngrijorat cu privire la întemnițarea șerifilor.

“Motivul pentru care nu voi putea dormi este, dacă aceasta va fi alegerea pe care ei o vor face, dacă cineva își pierde viața, cineva aflat în criză face un atac armat, (sau) altcineva se sinucide” fiindcă nu le-a fost luată arma, a declarat acesta.

Deja, 38 din cele 64 de județe ale Colorado și-au declarat oficial opoziția față de actul legislativ, iar 35 au înaintat plângeri oficiale împotriva acestuia. Multe moțiuni declară jurisdicțiile ca fiind “sanctuare” sau județe de “conservare” ale celui de-al Doilea Amendament, și își iau angajamentul de a nu aloca resurse pentru punerea în aplicare a legii.

Procurorul General al Colorado, Phil WEISER, spune că este “încrezător că dacă și atunci când timpul va veni, toți oficialii care implementează legislația vor respecta cadrul normativ (domnia legii n.t.).”

REAMS insistă că nu e la cacealma. La fel și șeriful județului Prowers, Sam ZORDEL.

“I-am solicitat deja medicului legist dacă vrea să vină (la pușcărie) și să aibă parte de instruire.”, a declarat acesta, explicând că dacă el (polițistul n.t.) va deveni pușcăriaș, atunci medicul legist va primi atribuția de gestionare a temniței județului.

Alții au avut o abordare mai cumpătată.

“Sunt dispus să intru în propria pușcărie pentru asta, singura excepție ar fi un caz extrem, iar majoritatea șerifilor ar fi de acord cu asta.”, a declarat șeriful județului Park, Tom McGRAW.

Legea este menită să fie utilizată doar în cazurile cele mai extreme, însă criticii cred că aceasta va permite ca armele să fie luate în baza unor acuzații false. O analiză non-partizană a proiectului de lege, efectuată de către personalul din Consiliul Legislativ al Colorado, a prognozat că numărul de petiții false ar fi minim, și că legea ar fi pusă în aplicare de doar 170 de ori pe an.

California și Washington utilizează legi de “steag roșu” similare chiar și mai rar, cu toate că o lege asemănătoare din Maryland este pusă în practică de 6 ori mai mult decât estimările din Colorado.

Pe traseu ar putea apărea provocări legislative

“Asociația Proprietarii de Arme din Rocky Mountains vor iniția o acțiune în instanță împotriva legislației steag roșu, până la încheierea sesiunii”, a declarat directorul executiv al grupului de lobby, Dudley BROWN. Sesiunea legislativă se încheie pe 3 Mai. BROWN a mai adăugat de asemenea că ar putea apărea un al doilea proces după ce proiectul devine lege, însă a refuzat să ofere detalii suplimentare.

BROWN are de asemenea în plan eforturi de revocare pentru “cel puțin” 10 legiuitori statali care au suținut legislația. Doi legiuitori din Colorado au fost revocați cu succes în 2013, după ce au sprijinit o legislație controversată de verificare a istoricului și o restricție asupra mărimii magazinelor.

Biroul șerifului din județul El Paso a declarat inițial că județul va acționa în instanță proiectul când acesta va intra în vigoare. Acum declară că încă se află în “faza de stoarcere a creierului” cu privire la un potențial proces, potrivit purtătorului de cuvânt al județului, Matt STEINER.

Potrivit Centrului Juridic Giffords, care face lobby pentru legi mai dure în privința armamentului, nu au existat provocări juridice de succes a vreunei legi statale similare. Există, totuși, o plângere pe rol într-o curte districtuală din Illinois care solicită o hotărâre judecătorească de suspendare, argumentând că legea încalcă al doilea și al patrusprezecelea amendament.

Presupunând că legea din Colorado ține piept unei acțiuni în instanță, șerifii locali sfidători se află pe un traseu de coliziune cu statul. Agențiile de forță ale statului precum Patrula Statală Colorado “nu au autoritatea de a se băga peste controlul local” și să confiște armele în locul acestora, potrivit lui Shelby WIEMAN, purtător de cuvânt al guvernatorului POLIS.

POLIS este încrezător că poliția nu va ignora ordinele judecătorești de confiscare a armelor, însă dacă o va face, revine în sarcina instanțelor de district sau a procurorului general să rezolve speța.

Ignorarea legislației armelor versus ignorarea legislației de imigrare

Declararea unui “județ sanctuar” împrumută sintagma folosită de partizanii migrației pentru a descrie jurisdicțiile în care poliția locală nu cooperează cu autoritățile federale de migrație, chiar și atunci când imigranți fără acte acuzați de infracțiuni intră în penitenciare locale.

Dacă e ok să ignori legile migrației, de ce nu pot județele din Colorado să ignore legile armelor?

Profesorul de drept al Universității Denver, John CAMPBELL, a declarat că forțele de ordine locale “nu pot alege să nu pună în aplicare legea propriului stat.” Însă ducerea la îndeplinire a legilor federale, precum legislația aferentă imigrației, este voluntară pentru autoritățile locale.

Dacă un șerif ar ignora un ordin judecătoresc de confiscare a armei unei persoane iar aceasta ar folosi-o pentru a răni pe cineva, CAMPBELL consideră că șeriful ar putea fi tras la răspundere. Forțele de ordine au imunitate când fac greșeli involuntar, însă nu și pentru nesocotință sau ignorarea în mod ostentativ a sarcinilor de serviciu.

“Acestea reprezintă condiții clasice pentru a crea răspundere, chiar și când oamenii ar avea în mod normal parte de imunitate”, a spus el.

În timp ce obligația legală de a executa confiscarea de arme prin ordin al instanței este diferită de punerea în aplicare a legilor privind migrația, CAMPBELL a apreciat că urmările pot fi aceleași – cineva să fie rănit sau ucis.

În 2015, Kate STEINLE, în vârstă de 31 de ani, a fost omorâtă de către un imigrant ilegal care fusese eliberat din pușcărie în pofida unei solicitări de la Autoritatea Vamală și de Imigrare Federală de a fi predat. O curte de apel federală a deliberat luna trecută că părinții lui STEINLE nu pot acționa în instanță politica de “sanctuar” a San Francisco, cea care i-a permis ucigașului fiicei lor să evite deportarea și să se deplaseze liber.

GARNETT susține că șerifii ar trebui să pună în aplicare noua lege a armelor, dar n-a vrut să facă o declarație cu privire la aplicarea legislației privind migrația.

“Actele normative privind migrația sunt eminamente chestiuni federale și n-am de gând să intru în acest subiect”, a declarat el.

Șeriful REAMS a admis riscul de a fi tras la răspundere pentru ignorarea unei decizii de instanță privind o confiscare de armă, însă nu este îngrijorat.

“Persoana cu adevărat răspunzătoare  este cea care comite o crimă împotriva alteia”, adăugând că, dacă o persoană este bolnavă psihic, ar face uz de legislația curentă pentru a-i reține spre a fi tratați.

“Tot avem de gând să ne ocupăm de respectiva persoană”.

Tradus & adaptat de Cristian | saccsiv