Primarul municipiului Reşiţa analizează problema interzicerii amplasării antenelor 5G în oraş

Ioan Popa, primarul municipiului Reşiţa, spune că analizează serios problema interzicerii amplasării antenelor 5G în oraş

Edilul a declarat că nu a luat încă o decizie finală în acest sens, însă e posibil să ceară Consiliului Local Reşiţa să aprobe o hotărâre care să reglementeze această situaţie.

“Suntem în discuţii pe tema asta. În principiu, tot ce se face cu 5G se poate face şi cu 4G. Nu e o mare diferenţă, doar că antenele 5G se pun la distanţe de 200 de metri, una de alta. Noi studiem acum foarte atent ce se întâmplă în Occident.

La Bruxelles s-a interzis 5G, de exemplu, oraşul Bruxelles a dat o decizie în acest sens. Şi în Germania sunt discuţii destul de înfierbântate pe tema aceasta.

Aici nu vorbim de a ne opune viitorului sau progresului, ştiu exact ce înseamnă asta. Ştiu că atunci când oamenii au încercat să depăşească viteza de 50-60 de kilometri pe oră se spunea că nu e posibil, că vor muri, că vor exploda. La fel, nimeni nu credea vreodată că vom putea zbura şi aşa mai departe.

Nu e vorba despre aşa ceva!

Este vorba despre faptul că efectele acestor radiaţii, încep să fie evidenţiate tot mai serios de analizele ştiinţifice. Şi atunci, nu văd ce sens are să expun populaţia unui oraş la aşa ceva, doar din dorinţa de avea viteză mai mare pe Internet, în orice loc, în orice moment.

Momentan analizăm această problemă!

Suntem în analize, discutăm cu specialişti şi încercăm să acumulăm cât mai multe informaţii şi abia după aceea o să luăm o decizie.

E un subiect delicat şi îl studiem atent”, ne-a declarat Ioan Popa.

În România nu sunt studii pentru efectele 5G

În România sunt tot mai multe voci care atrag atenţia asupra efectelor pe care tehnologia 5G le-ar avea asupra sănătăţii populaţie. Asociaţia Pro Consumatori a cerut guvernului chiar să stopeze dezvoltarea acestor reţele, pentru că undele electromagnetic cauzează boli cardio-vasculare, cancere şi tot felul de boli cronice.

Profesorul Costel Cotîrlan Simioniuc, cercetător la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, spune că Ministerul Sănătăţii se ascunde după reglementări europene vechi şi nu cercetează dacă tehnologia 5G produce probleme asupra sănătăţii populaţiei. Simioniuc afirmă că pe lângă problemele de sănătate care le cauzează mai sunt şi alte aspecte care trebuie lămurite. Doar că la niciuna din solicitările pe care le-a făcut, către instituţiile româneşti, nu a primit răspunsurile aşteptate.

„Sunt mai multe aspecte. Eu am identificat vreo trei.

Pe lângă faptul că sunt probleme de sănătate şi mediu, sunt şi probleme de securitatea datelor personale şi instituţionale, dar şi de neactualizare a legislaţiei. Toate instituţiile la care am cerut răspunsuri pe tema asta se acoperă de recomandări UE, de un Ordin al Ministerului Sănătăţii, care se bazează pe aceeaşi recomandare UE din 1999, dată înainte de a fi discuţia asta cu 5G, şi de faptul că respectiva recomandare spune că oricum toate emisiile astea sunt sub pragurile admise. Problema e că ei nu mai fac niciun studiu. Se consideră acoperiţi şi gata!

În momentul de faţă, în România nu există un studiu care să arate efectele introducerii 5G. Aşa cum v-am spus Institutul Naţional de Sănătatea Publică spune că nu mai cercetează, că sunt acoperiţi cu reglementările vechi şi au constat că nu e cazul să mai insiste„, spune profesorul Simioniuc.

Institutul Naţional de Sănătate Publică a publicat pe site-ul oficial un comunicat în care se fac referiri la reglementările europene şi naţionale, care permit implementarea tehnologiei.

“În România, expunerea populaţiei la câmpuri electromagnetice este reglementată prin Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice nr. 1193/ 29.09.2006. Aceste norme au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 895/ 03.11.2006 şi transpun integral prevederile Recomandării 519/1999 a Consiliului Uniunii Europene. Aceste norme asigură protecţia populaţiei generale faţă de expunerea la câmpuri electromagnetice prin utilizarea unor limite de expunere de aproximativ 50 ori mai mici decât valorile de prag pentru apariţia efectelor dovedite ale acestor câmpuri.  Sursele de câmpuri electromagnetice din viaţa de zi cu zi sunt variate si au caracteristici diferite (frecvenţe, putere etc): antene radio-tv, antene de telefonie mobilă, internet, aparatură electrocasnică etc. Fiecare din aceste surse contribuie la nivelul electromagnetic de expunere al unei persoane. Se consideră că prin respectarea nivelurilor de expunere din Ordinul MS 1193/2006, nu vor exista efecte negative asupra sănătăţii”, arată INSP, care mai spune că în urma interpretării buletinelor de măsurători de câmpuri electromagnetice înregistrate, măsurători efectuate şi în benzile de frecvenţă ale telefoniei mobile, a rezultat că toate valorile au fost mai mici comparativ cu nivelurile de referinţă specificate în Ordinul 1193/2006. INSP mai spune că până acum nu sunt efectuate măsurători speciale pentru tehnologia 5G, aceasta nefiind introdusă la scară largă în România.

INSP arată că, „în general, studiile epidemiologice privind expunerea la câmpuri electromagnetice de radiofrecvenţă nu indică un risc crescut de tumori cerebrale şi nu indică un risc crescut pentru alte tipuri de cancer ale capului şi ale regiunii gâtului, sau alte boli maligne, inclusiv cancer la copii, tot din studiile epidemiologice rezultă ca este improbabil ca expunerea la câmpurile de radiofrecventa provenite de la staţiile de baza şi de la emiţătorii radio si de televiziune să ducă la o incidenta crescută a cancerului la oameni nu s-a putut stabili o legatură cauzală între simptomele subiective reclamate de diferite persoane (dureri de cap, oboseală, ameţeala, dificultăţi de concentrare) şi expunerea la câmpuri de radiofrecvenţă nu s-au găsit efecte asupra reproducerii sau dezvoltarii umane sau animale în prezent nu sunt dovezi care să arate influenţa expunerii acute sau pe termen lung, la niveluri relevante pentru telefonia mobilă, asupra funcţiilor cognitive există studii din care reiese influenţa expunerii la câmpuri electromagnetice asupra electroencefalogramei (EEG) şi asupra somnului, dar nu se cunoaşte relevanţa acestor modificări asupra stării de sănătate şi nici mecanismul de acţiune. Se recomandă continuarea cercetarilor„, comunică INSP.