STUDIU: Locuirea în oraşe face oamenii bolnavi mintal, în timp ce locuirea la ţară îmbunătăţeşte sănătatea şi prelungeşte viaţa
04/04/2017 / De Russel Davis
O analiză recent efectuată de Friends of the Earth Europe relevă faptul că locuirea la ţară oferă mai multe beneficii pentru sănătate decât locuirea la oraş. Cercetătorii de la Institutul European pentru Politici de Mediu au examinat date de la mai mult de 200 de studii academice şi au concluzionat că a trăi la ţară — unde pot fi accesate uşor spaţii verzi, deschise — poate ajuta la reducerea riscului de moarte prematură şi anumite boli. Invers, a trăi în oraşe poluate din greu poate creşte riscul acestor condiţii, arată analiza. Rezultatele analizei susţin descoperirile anterioare conform cărora a locui în oraşe industrializate şi zone urbane ar putea fi un factor primar de risc pentru o gazdă a unor boli.
Potrivit studiului, oamenii care locuiesc în regiuni cu vegetaţie abundentă şi spaţii largi sunt mai puţin predispuşi să sufere de depresie sau obezitate decât cei ce locuiesc la oraş. Datele mai arată că oamenii cu acces facil la câmpuri deschise şi copaci au o rată de deces cu 16% mai redusă decât cei ce trăiesc în jungle urbane. Cercetătorii mai afirmă că femeile însărcinate care locuiesc în zone cu mulţi copaci şi spaţii deschise dau naştere la copii cu greutate mai mare şi mai sănătoşi. Aceste descoperiri sugerează că oportunităţile crescute de activitate fizică şi expunere redusă la aer poluat din ambient pot fi motivul din spatele efectelor pozitive asupra sănătăţii ale locuitului la ţară.
“Dovezile sunt puternice şi în creştere cum că comunităţile pot prospera doar dacă au acces la natură. Cu toţii avem nevoie de natură în viaţa noastră, ne dă libertate şi ne ajută să trăim sănătos; totuşi comunităţile lipsite de soluţii sunt în mod obişnuit ţinute departe de natură în vecinătăţi ceea ce e sufocant pentru starea lor de sănătate”, spune reprezentantul Friends of the Earth Europe- Robbie Blake.
Studii anterioare stabilesc o legătură între mediu şi sănătate
Analiza recentă este doar unul dintre multele studii care au demonstrat efectele mediului asupra stării generale de sănătate a corpului. De exemplu, un studiu publicat în jurnalul ”Science” relevă că pacienţii operaţi de vezicula biliară care au pe lângă ferestre copaci frunzoşi s-au recuperat mai repede decât cei ce au văzut doar un perete de cărămidă. Pacienţii care au avut acces la ferestre laterale au avut nevoie de mai puţine analgezice şi au făcut mai puţine complicaţii post-operatorii, mai arată studiul.
Cercetătorii de la Harvard University au descoperit de asemeni că oamenii care locuiesc în jungle urbane au o rată de deces cu 12% mai mare decât acei ce locuiesc în zone cu acces la spaţii verzi. Un studiu efectuat pe 110 000 de femei arată că cele ce locuiesc în zone urbanizate prezintă un risc crescut de cancer şi boli respiratorii. De cealaltă parte, cele care locuiesc în cele mai verzi zone au avut o rată de moarte prin cancer cu 13% mai redusă si cu 34% mai redusă mortalitatea cauzată de boli respiratorii.
Un alt studiu publicat în BMC Public Health arată că plimbatul sau alergatul în spaţii verzi din natură duce la reducerea furiei, a oboselii şi a depresiei precum şi o îmbunătăţire a atenţiei comparativ cu a face acelaşi lucru în condiţii de mediu sintetic.
Prezenţa mai multor copaci într-un cartier din oraş poate îmbunătăţi percepţia asupra stării de sănătate a rezidenţilor, potrivit unui studiu efectuat de Ontario Health Study. Cercetătorii spun că acest teren cu copaci este perceput mai pozitiv de către oameni, ceea ce duce la un sistem imunitar mai puternic. Interesant este că, percepţia pozitivă poate duce de asemeni la un venit anual personal crescut cu 10 000 de dolari.
Studiul mai arată că a avea cu 11 copaci mai mult în vecinătate, ajută la scăderea ratei de boli cardio-metabolice. Asta e comparabilă cu a fi cu 1,4 ani mai tânăr sau cu o crestere a venitului annual de 20 000 dolari.
“Mediul în care trăim are un impact mare asupra percepţiei noastre despre bunăstare, dar şi asupra rezultatelor obiective din punct de vedere al sănătăţii. Trebuie să ţinem cont de aceste informaţii când efectuăm planuri urbanistice,” spune Lyle Palmer, directorul ştiinţific al studiului.
Rezultatele au fost publicate în jurnalul Nature
Traducerea: Costin Ştirbu
Adevărat, dar „betoniştii” par a fi bătuți în cap. Şi din ce în ce mai mulți sunt spălați pe creier de traiul de zi cu zi, că nu mai suportă nici un biet copăcel (ori le face prea multă umbră, ori face „mizerie” (frunze uscate) ori inventează altceva).
Caini si pisici prin parcuri,in loc sa stai la tara si sa cultivi o gradina.Normal ca te duci la vale…
Mi-a confirmat un medic că d-aia suntem bolnavi…betoanele ecranează, ne închide într-un fel de cavouri, de vii…zicea că, pentru că am pierdut contactul cu natura, umblatul prin iarba verde, pe pământ, cățăratul prin copaci, plimbarea prin păduri, cărări și pe lângă albiile râurilor DESCULȚI….nu mai acumulăm mineralele eliminându-le prin urină în aceeași zi, indiferent cât am lua cu pumnul și în orice concentrație….deci, omul e făcut să stea la țară cum se spune, să aibă casa lui (NU din beton), din paiantă sau din cărămidă ori altceva, să mănânce și să bea ceea ce-i oferă în mod natural locul, ALTFEL….
Mie mi-e dor de anii copilăriei când mă zbenguiam la țară, la bunici, dar mai ales la străbunica: mirosul specific de-acolo, a ierbii, a florilor, a apei reci și de un gust aparte, aproape dulce, de porumbul fiert sau fript, de gustul găinii de-atunci, de mâncatul fructelor din copaci, de bălăcirea la gârlă, de licuricii care luminau noaptea când ne întorceam de la casele vecinilor ori a verilor mei, de stelele de pe cer care păreau așa de multe și de aproape….mai că dădeau să-ți cadă în cap, de poveștile străbunicii mele așezată cuminte, pe prispă…. mirosind a busuioc dar și a gaz, datorită lămpii la care tot meșterea până îi dădea flacăra pe care o voia…iar noi, ședeam pe pietrele de râu din curtea casei luminați de focul încropit în care frigeam porumb sau mâncam migdale sau nuci, dar ca să ne și vedem la față pentru că electricitate nu avea încă…luminatul era completat de lumina Lunii pline care părea o farfurie maare, albă și strălucitoare, lângă noi stătea câinele auriu, Bercu; puțin mai încolo, dar suficient de departe cât să nu-i auzim noi copiii ceea ce vorbesc…stăteau la un pahar de vorbă părinții, unchii și mătușile mele…ei vorbind de-ale lor, noi, cu străbunica…care ne depăna povești cu iele, cu strigoi până în zilele noastre…aducându-și aminte din trăsăturile urmașilor, cum arătau înaintașii lor, cu ce se ocupau/îndeletniceau ei, cât de bogați sau de săraci erau/au fost… etc.
Poate e cazul să ne întoarcem la acele vremuri…măcar de nevoie!
Eu merg descult pe pamantul si iarba din parc in fiecare zi. Este adevarat ca nu am mai vazut pe altcineva umbland descult.
Pentru ca ai pomenit licuricii … Cred ca nu am mai vazut de ani de zile. Sa tot fie vreo 25 de atunci, daca nu mai bine … Iar copii mei nu au vazut niciodata cum este seara in lunca, cand incep sa roiasca licuricii.
TEHNOLOGIE SI LIBERTATE, Filotheu Balan, secretarul Manastirii Petru Voda
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=i2Etfwg1Ujs
2:50 „Singura iesire din sistemul diabolic care ni se pregateste, prin venirea acestor acte electronice, ciparea intregii populatii, singura solutie de iesire, este taierea dependentei de sistem, intoarcerea la tara”
http://dantanasescu.ro/2012/06/16/suntem-sclavii-confortului-si-tehnologiei.html
https://www.simonatache.ro/2015/03/20/suntem-sclavii-confortului-nostru-2/
Intr _adevar, omul a fost creat să locuiasca in natura, nu pe beton. De aceea suferă cand trăiești contra naturii, adică in orase.
Ăstora din primariile unor orașe mari li s-a pus pata pe copacii seculari plantați poate de stră străbunicii lor.
Oare în Iași au tăiat și teiul lui Eminescu? Ca prin Ardeal astia se tem că „le cad pe mașini” si pe capul prost.
Ce de-a bani,Doamne, se învârt prin plantarea de „arțari canadieni”, gata mari, în locul teilor bunicilor, care dadeau suflet si personalitate orașelor mari. Ce afacere!!! Cred că poate costa si 1000 euro transplantarea unui arbore gros si de talie mare.