Papa este presat de evrei să aibă grijă cu privire la discuțiile despre farisei

Papa Francis este presat de experți să aibă mai multă grijă atunci când se referă la fariseii ”ipocriți”, un stereotip care a alimentat timp de secole dușmănia dintre catolici și evrei.

Relațiile catolico-evreiești au înflorit după  al II-lea Conciliu Vatican – care în 1965 a impus în cele din urmă respect pentru iudaism – iar Francisc este un prieten clar al evreilor, insistând ca biserica [catolică] să continue să-și ceară scuze pentru antisemitism.

Dar, de-a lungul secolelor, originile evreiesti ale lui Iisus au fost ascunse, iar evreii au fost considerați responsabili, în mod colectiv, pentru moartea sa.

Iar tendința pontifului de a cita direct pasajele din Noul Testament, în care Iisus îi fulgeră pe membrii micului grup religios și politic cu termenul ”ipocriți”, i-a tulburat pe rabinii îngrijorați de antisemitism.

Aproape 400 de evrei și erudiți în Biblia creștină s-au adunat la Roma săptămâna trecută, pentru a schimba observații ale cercetării despre farisei, un grup despre care puțin se cunoaște istoric, dar care în tradiția catolică i-a reprezentat pe toți evreii. Pentru evrei, fariseii includ câțiva dintre cei mai vechi dintre Înțelepți, ale căror dezbateri legale și spirituale colective de-a lungul a circa șapte secole, până în al cincilea secol după Hristos, sunt înregistrate în vasta compilație numită textul post-biblic central al iudaismului.

Dar imaginea fariseilor ”trădători” apare de secole în dicționare, articole academice, filme și predici protestante și catolice, cuvântul ”fariseu” devenind sinonim pentru ipocrit, în occident.

”Lor le lipsea viața. Ei erau, ca să spunem așa, ‘scorțoși’. Erau rigizi… Oamenii nu aveau importanță pentru ei: Legea avea importanță pentru ei”, a spus Francisc, în omilia din octombrie, despre farisei.

Institutul Pontifical Biblic vechi de 110 ani, condus de iezuiți, a organizat conferința de la Roma și a ajutat la scrierea unui discurs pe care Francisc l-a ținut participanților joi, în care a recunoscut pericolele de citare a Bibliei, în afara contextului.

”Cuvântul ‘fariseu’ înseamnă adesea o persoană ‘ipocrită’ sau ‘îngâmfată’. Totuși, pentru mulți evrei, fariseii sunt fondatorii iudaismului rabinic și, prin urmare, strămoșii lor spirituali”, a spus pontiful argentinian.

”Dăunător”

”Istoria a favorizat imaginea negativă a fariseilor, în ciuda faptului că nu există nici o bază concretă în narațiunile evanghelice”, a spus el, descriind stereotipul ca fiind ”unul dintre cele mai vechi și cele mai dăunătoare”.

Francis a cerut experților să continue cercetările, pentru a ajunge la o ”viziune mai precisă asupra acestui grup religios”, care va contribui la ”combaterea antisemitismului” și ”depășirea prejudecăților vechi”.

El a recunoscut, de asemenea, că fariseii ar trebui să fie menționați ”într-un mod mai potrivit în predare și în predică”.

Conform rabinului David Rosen, directorul al afacerilor interconfesionale la Comitetul Evreiesc American (AJC), doar menționarea cuvântului fariseic ”nu face pe cineva antisemit”, ci ”este în mod categoric o componentă a antisemitismului”.

Oamenii ar trebui ”să pună formularea în context sau cel puțin să folosească ‘acei farisei’ sau ‘acei evrei’ ”, a declarat el pentru AFP.

”Am ridicat problema” împreună cu papa, a spus el, adăugând: ”Nu cred că va folosi lucrurile în aceeași manieră cavalerească”.

Rabinul argentinian Abraham Skorka, un prieten vechi al papei, a spus că Francis ar ști acum ”cum să-i prezinte pe farisei”.

”Am vorbit deja despre asta, dar el a răspuns: ‘Citez Noul Testament’”, a declarat el pentru AFP.

”Papa are atât de multe lucruri în mintea lui”, a spus el, dar a insistat: ”Este un mic și un mare detaliu, în același timp”.

Amy-Jill Levine, profesor de Noul Testament și Studii Evreiești, a spus că este important ”să se traducă constatările științifice în modul în care liderii creștini predică și învață despre farisei”.

Skorka, care îl cunoaște pe Francisc de ani de zile și care corespondează de multe ori cu el prin e-mail, a spus că scopul era ”să cizeleze zonele de fricțiune în relațiile catolico-evreiești”.