Fake News: Vandalizările cimitirelor evreiești și antisemitismul românilor

La sfârșitul lunii martie, o veste terifiantă a traversată toată media: cimitirul evreiesc din Huși fusese vandalizat la o scară cumplită, peste 70 de monumente funerare masive fiind distruse de mâini criminale neștiute. După o anchetă de săptămâni bune, poliția ne-a liniștit: a fost vorba de niște copii fără minte care s-au jucat de-a Bruce Lee pe mormintele evreiești. Ce putem spune, decât că poliția și serviciile secrete ne iau, din nou, de proști.

Evenimentul de la Huși s-a propagat rapid și în presa mondială, însuşi ambasadorul SUA în România mergînd la fața locului, unde a declarat că îi este greu să găsească ”altă explicaţie, altceva decât nişte acte antisemite”.

A reacționat cu sfîntă indignare, la vremea respectivă, președintele României, a reacționat guvernul, au reacționat organisme internaționale de prestigiu, lucru care nu a impulsionat prea mult ancheta. Poliției locale i-a luat vreo 6 săptămîni ca să identifice presupușii făptași, care ar fi trei adolescenți șturlubatici de 15-16 ani, plus că unele morminte ar fi fost distruse cu ocazia tăierii unor copaci. Incredibil, dar real. Deci, nu e antisemitism, e doar teribilism.

Există o singură mică hibă în toată povestea, dincolo de durata exagerată a anchetei.
Anume că, de ani și ani de zile, în România au loc sistematic vandalizări în rîndul celor 830 de cimitire evreiești, iar făptașii – atunci cînd sunt identificați, desigur, pentru că adesea se întîmplă să nu – sunt întotdeauna adolescenți de maxim 16 ani. Niște adolescenți nu doar foarte viguroși, ci și bine informați pentru că, foarte interesant, vandalizările au loc mai mereu în preajma unor zile cu rezonanțe speciale pentru comunitatea evreiască, precum Ziua Holocaustului șamd.

Vîrsta maximă de 16 ani a ”făptașilor” nu se regăsește întîmplător: Codul penal nu pedepsește faptele penale comise sub vîrsta de 14 ani, iar cele sub 16 ani se sancționează doar dacă o expertiză minuțioasă decide că au acționat cu discernămînt. Șansele de clasare a dosarelor sunt aproape totale, în aceste situații. În plus, legea protejează și imaginea minorilor, astfel că aceștia nu sunt niciodată văzuți ori auziți de marele public. Circumstanțe perfecte pentru anchetatori, am spune.

Acum doi ani, după vandalizarea cimitirului evreiesc din șos. Giurgiului, București, deputatul minorității evreiești, Silviu Vexler, declara siteului InPolitics că nu crede în anchetele poliției:

”Ni s-a comunicat, ca și în alte situații similare, de altfel, că principalii suspecți ai vandalizării ar fi niște copii, care, ce să vezi, au și sub vârsta de 16 ani, astfel încât să nu poată fi trași la răspundere, iar dosarul să primească NUP. În opinia mea, acei copii trebuie să fi mâncat din spanacul lui Popeye Marinarul și au căpătat brusc mușchi formidabili, pentru că pietrele funerare care au fost distruse erau uriașe, în anumite cazuri, și ar fi dat de furcă și unor adulți. Pe de altă parte, erau niște copii foarte bine informați, care știau că exact în acea zi avea loc comemorarea victimelor Holocaustului (Yom HaShoah), deci un moment cu valoare de simbol”.

Într-adevăr, monumentele funerare evreiești sunt mari, sunt masive, iar la Huși au fost vandalizate nu 10 monumente, precum la București, ci 73(!!!).
În 2008, în același cimitir din șos. Giurgiului fuseseră vandalizate într-o singură noapte 131 de monumente funerare. Suspecții? Nouă copii cu vârste între  12 și 13 ani.
În mai 2009, cimitirul evreiesc din Iași a fost vandalizat – cca.20 de monumente distruse – de patru copii cu vârste între 14 și 16 ani care ar fi fost beți mangă.
Tot în 2017, au fost vandalizate monumente funerare din cimitirul evreiesc din Reghin, iar făptașii erau adolescenți cu vârste – ați ghicit! – între 9 și 16 ani, conform poliției. Exemplele pot continua cu duiumul. Un caz oarecum asemănător e și cel al vandalizării Casei Elie Wiesel, anul trecut, act care, de asemenea, a produs indignare la nivel internațional.
După ce poliția a informat că a identificat un posibil făptaș, în persoana unui bărbat de 37 de ani, s-a așternut liniștea. Casa a fost rezugrăvită și se mai știe nimic despre finalul cazului.

Președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Aurel Vainer, este cît se poate de vehement, într-o declarație acordată Inpolitics:

”Sunt efectiv indignat și foarte mâhnit că, după cercetările efectuate, s-au găsit eternii vinovați, niște adolescenți care ar fi reușit, înarmați cu cazmale și răngi, să doboare cele peste 70 de monumente. În opinia mea, este inacceptabil să dai vina pe niște adolescenți pentru distrugeri atît de ample. O investigație ca lumea ar fi arătat că trei tineri ar fi avut nevoie de o lună ca să doboare 73 de monumente, dar ei au făcut-o în timp record. Federația noastră nu poate accepta rezultatul acestei anchete. E complet străină de realitate. Ne vom adresa unor factori competenți la un nivel superior, Parchetului General, conducerii Ministerului Afacerilor Interne, pentru a găsi adevărații vinovați pentru acest act de vandalizare, care e foarte asemănător cu pogromul contra evreilor petrecut cu ani în urmă. Nu se poate admite ca în România de astăzi să dăm vina pe niște tineri de o vârsta fragedă, aici e vorba de o mînă criminală, nu se poate atribui altcuiva. Nu putem rămâne indiferenți, noi ne vom cere dreptatea mai departe, nu se poate da vina pe niște bieți adolescenți care ar trebui să aibă tehnici avansate de distrugere ca să poată face asta.”

Vainer a mai spus că nici el nu are vreo informație nouă legată de cazul vandalizării casei Elie Wiesel: ”Am aflat doar că suspectul ar fi fost din alt județ, nu un localnic din Sighetu Marmației și cam atât, după aia nu am mai auzit nimic”.

Trăgând linie și adunând, rezultă că de foarte mulți ani, românii află periodic despre distrugeri masive ale monumentelor funerare – și nu numai – evreiești, doar că serviciile secrete atît de omniprezente, poliția și procurorii nu au reușit să depășească stadiul vinovaților fără vină, adică adolescenți teribiliști, în cadrul unor anchete care, oricum, se sting mai întotdeauna pe nesimțite fără a se afla un minim de măsuri concrete.

Același deputat Silviu Vexler a adresat, după ultima vandalizare, trei interpelări parlamentare distincte, pe adresa premierului, a ministrului de interne și a celui al justiției în care întreabă care sunt măsurile luate pentru identificarea autorilor reali (s.n.) ai faptei și cum preconizează guvernul să prevină pe viitor repetarea unor astfel de evenimente. Termenul legal de răspuns a expirat în toate cele trei cazuri, fără să se sinchisească cineva. (Bogdan Tiberiu Iacob)