Guvernul Orban a aprobat zilele trecute un proiect controversat de 15 milioane euro pentru construcția unui memorial dedicat Trianonului. Acesta va fi construit în fața Parlamentului din Budapesta și va avea 100 de metri, semnificând cei 100 de ani care s-au scurs de la semnarea Tratatului de la Trianon.  Proiectul este considerat o formă de revizionism de majoritatea presei din Ungaria care nu este afiliată regimului Orban, se arată într-un material Hungarian Spectrum.

De asemenea, pereții Memorialului vor fi decorați cu peste 13 000 de plăcuțe pe care sunt înscrise  localitățile care au aparținut Ungariei înainte de 1918.

Într-un interviu recent acordat de Maria Schmidt, istoricul de curte al lui Orban, aceasta a declarat că „nici o mie de ani nu ar fi suficienți pentru a trece peste o astfel de tragedie”. Cele câteva editoriale care au apărut în presa maghiară despre proiectul dedicat Trianonului au fost negative, cu excepția publicațiilor apropiate de guvern.

Chiar și Andras Gero, un istoric maghiar prieten cu Maria Schmidt, a găsit conceptul criticabil. Gero argumentează că Ungaria, înainte de 1920, a fost un stat multinațional, iar amplasarea plăcuțelor cu numele localităților fără a specifica compoziția etnică a municipalităților reprezintă „o formă de revizionism asemănătoare cu  perioada interbelică”.

Mai mult, adaugă Gero, „proiectul creează o iluzie nostalgică care nu conduce nicăieri”. De asemenea, guvernul dorește să greveze numele familiilor maghiare în interiorul și exteriorul Memorialului Trianon. Acest lucru ar duce la întărirea conceptului introdus de guvernul Orban în 2010, cel de „apartenență națională”.

Filosoful Gáspár Miklós Tamás, care înainte de a emigra în Ungaria a fost membru al comunității ungare din România, s-a declarat îngrijorat de mesajul pe care proiectul aprobat de Orban îl transmite.

Un editorial apărut în Magyar Nemzet, un ziar apropiat de guvernul Orban, a furnizat o explicație a memorialului, dar interpretarea  nu este convingătoare. Acesta spune că „memorialul nu este despre pierderile pe care le-am suferit în ultimul secol, ci despre apartenența națională”. De fapt, plăcuțele nu conțin doar numele teritoriilor cedate, dar și nume de localități care aparțin acum Ungariei. Din păcate, este dificil de spus despre ce „apartenență” este vorba în editorial, se arată în materialul Hungarian Spectrum. În mod vag, articolul face referire la „toți dintre noi”, dar este greu de crezut că „toți dintre noi” îi include și pe foștii cetățeni non-maghiari ai Regatului Ungariei.

Sursă foto: Hungary Today/ Steindl Imre Program