Estonia crede ca Inteligența Artificială ar putea fi un judecător drept în tribunale

Ar putea Inteligența Artificială să fie un judecător drept în tribunale? Estonia așa crede.

DE OBICEI GUVERNUL NU ESTE locul în care să cauți inovații din Tehnologia Informației sau tehnologii noi precum inteligența artificială. Însă Ott VELSBERG este posibil să-ți schimbe părerea. În calitate de ofițer de date șef al Estoniei, studentul absolvent în vârsta de 28 de ani supraveghează încercarea micii națiuni baltice de a insera inteligența artificală și învățatul cu mașini drept servicii puse la dispoziția celor 1,3 milioane de cetățeni ai săi.

“Ne dorim ca guvernul să fie cât mai subțire cu putință” declară ochelaristul sârmos VELSBERG, un estonian care își redactează teza de doctorat la Universitatea Umeå din Suedia, lucrare despre utilizarea Internetului Lucrurilor și a datelor detectate de senzori în serviciile guvernamentale. Executivul estonian l-a angajat pe VELSBERG în August anul trecut pentru a gestiona un nou proiect de introducere a IA în diverse ministere, cu scopul de a pune la dispoziție online serviciile oferite rezidenților.

Instalarea IA este crucială, spune acesta. “Unele persoane se îngrijorează că dacă reducem numărul funcționarilor publici, calitatea serviciului va avea de suferit. Însă ne va ajuta agentul IA.” Aproximativ 22% dintre estonieni lucrează pentru guvern; cam asta este valoarea medie pentru țările europene, însă mai mult decât cele 18 puncte procentuale din SUA.

Siim SIKKUT, ofițerul de informații șef al Estoniei, a început să facă teste pilot cu multiple proiecte de IA prin agenții în 2017, înainte de a-l angaja pe VELSBERG anul trecut. Acesta din urmă declară că Estonia a instalat IA sau mașini de învățare în 13 locuri în care un algoritm a înlocuit lucrătorii guvernamentali.

Spre exemplu, inspectorii nu mai verifică fermierii care beneficiază de subvenții de la stat cu care să-și cosească câmpurile de fân în fiecare vară. Imaginile din satelit făcute de către Agenția Spațială Europeană în fiecare săptămână din Mai până în Octombrie sunt încărcate într-un algoritm avansat de învățare inițial dezvoltat de către Observatorul Tartu. Imaginile sunt suprapuse pe o hartă a parcelelor pentru care fermierii primesc subvenții de tăiere a fânului.

Algoritmul evaluează fiecare pixel din imagini, determinând dacă lotul din câmp a fost cosit sau nu. Păscutul bovinelor și cositul parțial pot da peste cap procesarea imaginii; în astfel de situații, un inspector merge totuși pe teren să verifice. Cu două săptămâni înaintea termenului limită de seceriș, sistemul automatizat notifică fermierii prin sms sau e-mail care includ un link către imaginea din satelit a lanului lor. Sistemul a economisit 665.000 euro (755.000 dolari) în primul an deoarece inspectorii au efectuat mai puține vizite pe teren și s-au concentrat pe alte acțiuni de aplicare a legii, potrivit lui VELSBERG.

Într-o altă aplicație, cv-urile muncitorilor disponibilizați sunt încărcate într-un sistem care le compatibilizează abilitățile cu angajatorii. În jur de 72% dintre lucrătorii care dobândesc un serviciu nou prin intermediul mașinii de învățare încă se află la respectivul job după trecerea a șase luni, în creștere față de 58% înainte de instalarea sistemului de potrivire computerizată. Într-un al treilea caz, copiii născuți în Estonia sunt automat înscriși la școlile locale când sunt născuți, astfel încât părinții nu sunt nevoiți să se înscrie pe liste de așteptare sau să sune administratorii de școală. Aceasta deoarece înregistrările din spitale sunt automat partajate cu școlile din localitate. Sistemul nu necesita cu adevărat IA, însă demonstrează cum se extind serviciile automatizate.

În cadrul celui mai ambițios proiect de până acum, Ministerul de Justiție al Estoniei i-a solicitat lui VELSBERG și echipei sale să conceapă un “judecător robot” care ar fi capabil să adjudece dispute mărunte cu valori de până la 7.000 euro (aproximativ 8.000 dolari). Oficialii speră că sistemul va soluționa restanțele judecătorilor și funcționarilor judiciari.

Proiectul se află într-o fază incipientă și probabil va demara mai târziu anul acesta cu un program pilot focusat pe dispute contractuale. În principiu, cele două părți vor încărca documente și alte informații relevante, iar Inteligența Artificială va emite o decizie care poate fi contestată la un judecător uman. Multe detalii încă mai trebuie clarificate. VELSBERG susține că sistemul este posibil să necesite ajustări după primirea feed-back-ului de la avocați și judecători.

Efortul Estoniei nu este primul care să amestece IA cu legislația, însă ar putea fi primul care să confere autoritate în luarea deciziilor unui algoritm. În Statele Unite, algoritmii ajută la recomandarea sentințelor penale în anumite state. Chatbotul animat de Inteligență Artificială NuPlăti localizat în Regatul Unit a obținut rambursare pentru 160.000 de tichete de parcare în Londra și New York cu câțiva ani în urmă. O firmă de avocatură cu sediul în Talinn, Aesti Oigusburoo, oferă suport juridic gratuit prin intermediul unui chatbot și generează documente legale simple spre a le transmite agențiilor de colectare. Intenționează să-și extindă serviciul “IA-Hugo” de sprijin juridic făcând potrivire între clienții și avocații din Varșovia și Los Angeles până la finele anului, a declarat CEO Artur FJODOROV.

Ideea unui judecător robot ar putea funcționa în Estonia parțial pentru că cei 1.3 milioane de locuitori folosesc deja un card de identitate național și sunt obișnuiți cu un meniu de servicii online precum e-votarea și declararea digitală a taxelor.

Bazele de date guvernamentale se conectează unele cu altele prin intermediul a ceva denumit șoseaua-X, o infrastructură digitală care face mai facilă partajarea datelor. Rezidenții estonieni pot de asemenea verifica cine le-a accesat informațiile logându-se pe un portal guvernamental digital.

Mișcarea bine documentată a Estoniei către servicii guvernamentale digitale n-a fost chiar fără hopuri. Experți din exterior au evidențiat în 2017 o vulnerabilitate în sistemul de identificare estonian, ceea ce a provocat o oarecare jenă; aceasta a fost rezolvată iar cărțile de identitate înlocuite. Însă oficialii guvernamentali susțin că țara n-a avut vreo scurgere de date sau furt major de când și-a demarat politica digitală în anii 2000. În 2016, mai bine de două treimi dintre adulții estonieni au completat formulare pe internet, aproape dublu față de media europeană.

“Lucrurile cu adevărat private și confidențiale nu se află în mâinile guvernului, ci ale băncilor și companiilor de telecomunicații”, afirmă Tanel TAMMET, profesor de tehnologia informației la Universitatea Tehnologică din Tallinn. TAMMET este membru al unui grup guvernamental estonian de lucru de elită pe IA care își va prezenta descoperirile în luna Mai și care propune încă 35 de proiecte demonstrative în legătură cu IA până în 2020.

David ENGSTROM de la Universitatea Stanford, expert în guvernanță digitală, spune că cetățenii estonieni pot avea încredere în folosirea de către guvern a datelor lor digitale astăzi, însă lucrurile s-ar putea să se schimbe dacă vreunul dintre sistemele noi bazate pe IA o ia razna.

În SUA, agenții precum Administrația Securității Sociale utilizează IA și algoritmi de învățare pentru a grăbi sortarea și procesarea, în vreme ce EPA folosește IA pentru a determina care fabrici ar trebui verificate privind poluarea mediului. Însă un efort coordonat de-a lungul guvernului federal a mers lent, afirmă ENGSTROM, în principal ca urmare a faptului că bazele federale de date din fiecare agenție sunt diferite și nu sunt cu ușurință partajate cu alte agenții. “N-am ajuns acolo încă”, a spus acesta.

ENGSTROM alături de o echipă de studenți de la Drept și Tehnologia Informației studiază cum poate IA să fie folosită mai eficient în agenții guvernamentale. Aceștia își vor raporta curând descoperirile la Conferința Administrativă a Statelor Unite, o agenție federală independentă însărcinată cu recomandarea de oprimizări pentru procesele administrative.

Acesta nu vede prea curând un robo-judecător animat de IA care să apară în instanțele de judecată din SUA. Statele Unite nu au un sistem național de identificare și mulți americani au o frică intrinsecă (înnăscută) față de Marele Guvern. “Avem proces corespunzător (echitabil) în Constituție iar asta spune ceva despre luarea complet automatizată a deciziilor de către o agenție a guvernului”, mai spune ENGSTROM. “Chiar și cu un recurs uman, ar putea exista o constrângere.”

În pofida acestor lucruri, ENGSTROM prevede un timp în care asistenți juridici animați de IA ar putea prezența magistraților spețe juridice, cazuri precedente și cadrul necesar în luarea unei decizii. “Promisiunea abordării prin IA este că obții mai multă consecvență decât avem în prezent. Și poate un sistem bazat pe IA care este mai precis decât sistemul uman de luare a deciziilor.”

Reversul medaliei: algoritmii de frazare, spre exemplu, au fost criticați ca fiind părtinitori la adresa populației de culoare neagră.

“Te îngrijorezi de asemenea cu privire la prejudecăți robotizate”, declară ENGSTROM. Pe măsură ce mașinile iau mai multe decizii, oamenii sunt tot mai puțin probabili să își insereze propria expertiză într-un sistem. “Acesta este unul dintre aspectele în legătură cu care avocații intimității și ai bunei guvernanțe se îngrijorează când guvernul se digitalizează în acest mod.”

Însă, pentru moment, oficialii estonieni apreciază ideea unui robot cu IA care soluționează dispute simple, oferind mai mult timp judecătorilor și avocaților umani pentru a rezolva probleme mai complicate. Introducerea a mai multă IA în serviciile de stat “ne va permite să ne specializăm în ceva ce mașinile nu vor putea niciodată realiza”, a remarcat Președintele Kersti KALJULAID la recenta conferință de IA Steaua Nordului în Tallinn. “Doresc să mă specializez în a fi o ființă umană caldă și plină de compasiune. Pentru asta avem nevoie ca IA să fie sigură, și sigură în mod demonstrabil.”

Tradus & adaptat de Cristian